Eşecul nu este doar al forţelor proeuropene de la Chişinău. În aceeaşi măsură, este şi unul românesc, consideră editorialistul Ovidiu Nahoi de la Adevărul.

După evenimentele din aprilie 2009, România a “exportat” peste Prut un arsenal de “valori” ale politicii sale interne: ”Au mers acolo făcători de sondaje de opinie şi consilieri politici, liderii moldoveni proeuropeni au făcut cărări spre Bucureşti, am exportat stilul nostru de dezbatere publică, prin intermediul unei televiziuni de ştiri. Până şi modalitatea de rezolvare în forţă a impasului constituţional, prin referendum – soluţie înghiţită cu multe noduri la Bruxelles – este una de extracţie românească”.

Cu toate acestea, potrivit lui Nahoi, sprijinul României s-a dovedit falimentar. Editorialistul de la Adevărul susține că societatea basarabeană e mult mai sofisticată decât își închipuie politicienii români.

Citeste in continuare

Autorităţile municipiilor Bălţi şi Comrat au semnat, miercuri, un Acord de prietenie şi colaborare, transmite agenţia DECA-press.

Ceremonia de semnare a documentului a avut loc la Bălţi, după ce la 21 august, de ziua oraşului Comrat, reprezentanţi ai autorităţilor bălţene au semnat cu Comratul, alături de cei din administraţia de la Tiraspol, un protocol de intenţie în acest sens.Documentul semnat prevede stabilirea unor relaţii de cooperare directă pe multiple planuri dintre oraşele Bălţi şi Comrat.

Primarul de Comrat, Nicolae Dudoglo a spus că este semnificativ faptul că Bălţiul, numit „capitala de nord”, şi Comratul – considerat în ultima vreme „capitala de sud” – au semnat acest acord.

Acest lucru a fost decis de AIE, în şedinţa de azi şi a fost anunţat de liderul PD, Marian Lupu.
De asemenea, s-a hotărât ca durata campaniei electorale să fie de 60 de zile, aşa cum e stipulat în Codul Electoral. Astfel, propunerea PLDM, de a o reduce la 30 de zile, nu a fost acceptată.

Până atunci, preşedintele interimar Mihai Ghimpu urmează să dizolve parlamentul cu cel puţin 60 de zile înainte, dar nu înainte de a primi un aviz al Curţii Constituţionale în acest sens. Parlamentul trebuie dizolvat deoarece nu a reuşit să aleagă şeful statului.

Europarlamentarul Monica Macovei, preşedintele Delegaţiei UE – R. Moldova a Comisiei pentru Cooperare din Parlamentul European, consideră că rezultatul referendumului constituţional din 5 septembrie nu reprezintă o victorie a comuniştilor.

“Factorii de decizie de la Chişinău trebuie să facă o analiză aprofundată a cauzelor care au dus la prezenţa redusă la vot. Cu toate acestea, responsabilitatea de a informa oamenii despre ceea ce înseamna aceste schimbări constituţionale şi a-i convinge să se implice în procesul de vot aparţine actorilor politici”, a declarat Monica Macovei, potrivit unui comunicat al PPE. Citeste in continuare

De ce nu şi-au putut scoate moldovenii ţara din criza politică? Publicația germană prezintă marţi o amplă şi credibilă analiză a fenomenului basarabean.

O zi neagră pentru democraţia şi stabilitatea Republicii Moldova s-a consumat în ziua referendumului basarabean privind alegerea directă a preşedintelui ţării. Eşecul acestei consultări populare boicotate de comunişti, la care s-au prezentat doar 30 la sută din alegători, cu 3 procente mai puţin decât ar fi trebuit n-a scăpat observatorilor occidentali.

Relevante, potrivit informaţiilor furnizate de Michael Martens, sunt trei componente. E vorba, în primul rând, de forţa pe care o mai exercită încă “Partidul Comuniştilor”, care, deşi nu mai posedă destui deputaţi spre a-şi impune propriul candidat la şefia statului, „se bucură de suficientă putere spre a dirija fie şi indirect situaţia”. Citeste in continuare

Diplomatul român, Gabriel Grecu, a fost arestat şi expulzat de către serviciile secrete ruseşti, sub acuzaţia de spionaj. Operaţiunea nu a fost una ferită de ochii lumii, ca în alte cazuri similare, ci a beneficiat de o întreagă acoperire în mass-media rusească. Multe din ipotezele legate de acest caz leagă scandalul de interesele din spaţiul pruto-nistrean, spaţiu disputat de-a lungul istoriei de cele două state.
Citeste in continuare

După reacția Ministerului rus de Externe cu privire la decorarea „călăilor” grupului Ilașcu cu Ordinul Republicii, Ilie Ilașcu a lansat astăzi o declarație pentru ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citată de Ziarul de Gardă.

„După ce preşedintele Mihai Ghimpu a semnat decretul de acordare a Ordinului Republicii membrilor grupului „Ilaşcu”, criminalii de stat de la Tiraspol, cât şi elementele şovine de la Moscova, au declanşat o isterie stalinistă. S-a alăturat acestei maşinării chiar şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, în persoana domnului Serghei Lavrov. Nu doresc să-mi pun mintea cu leprele autohtone, care de o săptămănă fac spume la gură, însă acţiunile lui Serghei Lavrov nu le pot trece cu vederea”, susține Ilașcu.

În declarația sa, Ilie Ilașcu ține să-i „aducă la cunoştintă” lui Lavrov că Republica Moldova este din anul 1991 un stat liber, suveran şi independent, care „nu are nevoie de dojeneala fratelui mai mare”. „Suntem sătui până în gât, de frăţia rusească a ultimilor 70 de ani, când ne-aţi luat cu japca tot ce am avut…”, se spune în declarație.

Potrivit lui Ilie Ilașcu, clasa politică de la Moscova dă dovadă de făţărnicie şi duplicitate, atunci când afirmă pe faţă că recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar prin spate – „întreprinde acţiuni energice de dezmembrare teritorială a statului moldovenesc”. Citeste in continuare

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul privind conferirea „Ordinului Republicii” lui Petru Godiac,  Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Popa şi Ştefan Urâtu.

Distincţiile au fost conferite membrilor „Grupului Ilaşcu”, potrivit decretului, în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Eliberare Naţională, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în lupta pentru independenţa şi integritatea teritorială a R. Moldova şi pentru curajul şi dârzenia de care au dat dovadă în apărarea demnităţii umane şi naţionale în timpul detenţiei ilegale în temniţele regimului neconstituţional instalat în raioanele de est ale ţării”.

„Preocupările celor cu „uşa din spate” sunt nejustificate de moment ce noi acasă avem o stare de spirit extrem de europeană. Sunt tentat să cred că ceea ce a scris presa la subiectul în cauză este o chestiune mai mult inventată”.

Astfel a comentat ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, articolele apărute în presa europeană precum că România bagă Republica Moldova prin uşa din spate în UE, acordând în masă cetăţenie română.

Iurie Reniţă consideră că ceea ce s-a scris este inventat de cei care nu s-au documentat suficient la subiectul în cauză sau care nu doresc să vadă Republica Moldova în marea familie europeană şi doresc să menţină starea conflictuală de altădată dintre Chişinău şi Bucureşti.

„Există o voinţă foarte clară a cetăţenilor noştri de integrare europeană, un aspect care nu este ceva ce Europa nu cunoaşte. Este o chestiune absolut firească să se găsească soluţii pentru urgentarea procesului de integrare. Liberalizarea regimului de vize cu UE ar mai elimina din suspiciunile, pe care, oricum, le consider neîntemeiate. În plus, România şi Republica Moldova au acelaşi fundament lingvistic, istoric şi cultural. Este un adevăr pe care toată lumea ar trebui să-l ia în considerare atunci când se pronunţă pe un aspect sau altul al raporturilor bilaterale”, a spus Iurie Reniţă într-un interviu pentru Adevărul. Citeste in continuare

Relatiile de parteneriat vor fi extinse, iar interactiunea dintre Serviciul de Informatii Externe al Romaniei si Serviciul de Informatii si Securitate al R. Moldova, in cadrul comunitatilor informative europene, va fi aprofundata. Acestea au fost principalele subiecte de discutii dintre sefii institutiilor mentionate. Mihai-Razvan Ungureanu, directorul SIE, s-a aflat in perioada 15-17 iulie, la invitatia lui Gheorghe Mihai, directorul SIS, intr-o vizita de lucru la Chisinau. De asemenea, pe 16 iulie, Mihai-Razvan Ungureanu si Gheorghe Mihai au avut o intrevedere cu presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. In cadrul intrevederilor, directorii celor doua servicii de informatii au discutat aspecte ale cooperarii bilaterale in vederea asigurarii securitatii nationale ale Republicii Moldova si Romaniei, starea si perspectiva interactiunii Citeste in continuare

El a explicat că este destul de greu în diplomaţie să vezi rezultate după doar şase luni, însă până acum cert este că România “are o relaţie mult schimbată cu Republica Modova, de exemplu”.

Deja au fost inaugurate două noi consulate în doar jumătate de an, după demersuri care au durat ani de zile.

În plus, Teodor Baconschi a anunţat că în septembrie este posibil să fie deschis la Chişinău şi Institutul Cultural Mihai Eminescu.

Şi tot din vecinătatea estică, la Bucureşti va fi aşteptat în toamnă ministrul de externe al Ucrainei, ţară cu care România are încă o listă de probleme nerezolvate: situaţia minorităţii române şi canalul Bîstroe. Citeste in continuare

La 12 iulie 2010 s-a produs la Chişinău o mare trădare. Curtea Constituţională a adoptat decizia prin care declară neconstituţional Decretul lui Mihai Ghimpu. “Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a încercat să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice. Acesta este argumentul principal, care a stat la baza deciziei”, a declarat Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale.
La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care declara 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si cerea Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Duma de Stat a Rusiei a condamnat decretul, intr-o declaratie votata in unanimitate, in care se spune ca este nu numai un act al unei campanii politice planificate, indreptata impotriva relatiilor ruso-moldovene, ci si o incercare directa de a denatura faptele istorice, de a revizui istoria mondiala si totodata de a justifica esecul politicii duse de puterea din Moldova’. Si la Chisinau, decretul a bulversat opinia publica si clasa politica, impartind-o in doua tabere – o parte care a sustinut si alta care a condamnat decretul presedintelui interimar.În cadrul şedinţei de la Curtea Constituţională Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că decretul său vorbeşte despre faptul că Republica Moldova este un stat suveran şi independent. „Noi cerem să ne fie respectată neutralitatea. Decretul a fost emis după 70 de ani, iar în acest timp pe teritoriul ţării noastre au fost trupe străine, de aceea am cerut Federaţiei Ruse să îşi retragă soldaţii şi armamentul”, a mai spus preşedintele. Citeste in continuare

Curtea Constitutionala a declarat luni neconstitutional decretul presedintelui interimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice, transmite Agerpres. Curtea si-a motivat decizia prin faptul ca, prin acest decret, s-a incercat sa se dea o interpretare juridica unui eveniment istoric. Decretul a fost atacat de un grup de comunisti care considera ca Ghimpu a incalcat articolul 15 din Constitutie si ca scindeaza societatea si unitatea poporului. La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care declara 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si cerea Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Duma de Stat a Rusiei a condamnat decretul, intr-o declaratie votata in unanimitate, Citeste in continuare

Deputaţii moldoveni au ratificat joi, 1 iulie, Acordul între guvernele României şi Moldovei privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro.
Potrivit acordului, Guvernul României acordă Moldovei, o contribuţie nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, pe o perioadă de patru ani de la intrarea în vigoare a documentului, cu posibilitatea prelungirii acordului cu încă un an. Citeste in continuare

Varianta finală a raportului analitic, prezentată preşedintelui Mihai Ghimpu:

La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de  documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917 / 1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.

Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar. Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină  pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”,  pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei. În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontierea pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor. O serie de mărturii documentare din cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice.

În RASSM, ca peste tot în URSS, puterea partidului unic bolşevic, a aparatului de partid şi administrativ, se baza pe o sumă de principii care încălcau brutal drepturile fundamentale ale omului. Între acestea fiind: anularea proprietăţii private şi „socializarea” mijloacelor principale de producţie şi a produsului muncii, un vast aparat represiv pentru constrângerea cetăţenilor şi menţinerea puterii, inhibarea personalităţii, conştiinţei şi iniţiativei civice, un sistem de control total şi denunţ general, izolarea de lumea externă. La acestea se adaugă: atribuirea unui rol hipertrofiat ideologiei comuniste şi promovarea unei multitudini de falsuri şi mituri, în scopul educării maselor în spiritul credinţei oarbe în „conducătorul” unic, în „justeţea” liniei partidului şi infailibilităţii acestuia, propaganda privind caracterul temporar al greutăţilor, datorate „uneltirilor” duşmanilor interni şi externi ai statului sovietic, promisiunea minciunoasă privind „raiul comunist” care urma să fie construit cât de curând.

Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. Comisia a efectuat o radiografie a acestor politici şi practici totalitare, derulate în anii 1924-1940 în RASS Moldovenească,           şi a evaluat natura şi costurile lor.

Colectivizarea forţată de la începutul anilor `30, prin aplicarea constrângerii şi violenţei în raporturile dintre regimul bolşevic şi  ţărănime, prin instrumentarea unor măsuri administrative şi de excomunicare împotriva ţăranilor înstăriţi, prin asmuţarea ţăranilor săraci şi mijlocaşi împotriva aşa-numitor „culaci”, s-a soldat cu anularea proprietăţii private la sat, cu un nou război civil împotriva ţăranilor, cu foametea înspăimântătoare din anii 1932-1933. La 7 august 1932, când foametea făcea ravagii în Ucraina, intra în vigoare  faimoasa Lege „despre cele cinci spice de grâu”, în redacţia lui I. Stalin, care chiar şi pentru cele mai mici furturi prevedea împuşcarea  şi, doar în cazuri destul de rare, era prevăzută o pedeapsă mai „blândă” – 10 ani de închisoare. Legea a lovit sălbatic în ţăranii înfometaţi care, în situaţia disperată în care s-au pomenit din cauza politicilor criminale de rechiziţie, erau condamnaţi să recurgă la furtul din averea colhozurilor, pentru a se salva de la moarte. La 27 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de paşapoarte sovietice, dar, numai pentru populaţia urbană, nu şi pentru ţărani, care erau condamnaţi să moară în satele lor, rămase fără nici o rezervă de cereale.

Foametea cumplită, represiunile şi deportările operate de autorităţile comuniste, au generat un exod masiv de populaţie – fuga peste Nistru, în România. Pentru curmarea acestui exod, care constituia o dovadă concludentă a eşecului catastrofal al politicilor promovate de autorităţile comuniste, s-a recurs la fortificarea pazei frontierei sovietice, însoţită de utilizarea armelor contra transfugilor înfometaţi. În 1932, Comitetul pentru Ajutorarea Refugiaţilor Transnistreni a expediat Ligii Naţiunilor, un memoriu în care se menţiona: „… Neavând din ce alege, ei îşi părăsesc pământurile şi căminele lor strămoşeşti şi în disperarea oarbă de a-şi salva singura avere ce le-a mai rămas pe lume, darul lui Dumnezeu, viaţa, se aventurează să fugă peste Nistru, în România. … Regimul sovietic, însă, nu ştie de milă şi astfel moldovenii fugari sunt împuşcaţi în masă cu mitralierele, cu zecile, cu sutele, fără nici o cruţare pe tot lungul Nistrului…”.
Citeste in continuare

Partidul Naţional Liberal (PNL) consideră că „Proiectul Pasat”, care este susţinut de Mitropolia Moldovei, este unul prorusesc, menit să menţină Republica Moldova pe orbita Kremlinului.

Potrivit unei declaraţii remise presei de către PNL, „dacă, într-adevăr, clerul nostru nu consideră ca e un proiect rusesc, trebuie să opteze de urgenţă pentru autocefalia Bisericii statului nostru, ca etapă spre trecerea sub oblăduirea Patriarhiei Romane”.

„Valeriu Pasat, care a devenit lider proaspăt al unui mai vechi partid, are menirea să menţină cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, pe orbita Kremlinului, prin metoda folosirii consecinţelor obscurantismului sprijinit în societate de alianţa dintre comunişti şi Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei ruse”, se arată în declaraţie.

În alt context, PNL propune Parlamentului să includă printre chestiunile supuse referendumului şi cea privind disponibilitatea statului nostru de a participa la Uniunea Interstatală România – Republica Moldova. Citeste in continuare

Preluarea expertizei româneşti acumulate în procesul de aderare la UE, reluarea transmiterii TVR-1 pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi posibilităţile de a face cât mai operativă asistenţa financiară nerambursabilă acordată de România în valoare de 100 milioane de euro – sunt principalele subiecte discutate de către viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov şi Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al MAE al României, Bogdan Mazuru, în cadrul întrevederii din 16 iunie.

În timpul discuţiilor a fost menţionată necesitatea coordonării acţiunilor de integrare europeană pe segmentul ajustării cadrului juridic la normele europene, asistenţa oferită în planul pregătirii negocierilor fiind de o importanţă majoră. Interlocutorii au convenit asupra consultării permanente a grupului de experţi ai RM pentru negocierile cu instituţiile europene.

Popov a reconfirmat dorinţa părţii moldave de a organiza şedinţe comune ale Guvernelor ambelor ţări şi de a scoate cât mai rapid de pe agendă subiectul reluării transmiterii TVR-1 pe teritoriul Republicii Moldova. Citeste in continuare

Partidul Liberal (PL) cere Federaţiei Ruse recunoaşterea oficială a genocidului basarabean săvârşit de regimul comunist de ocupaţie în perioada 1940-1950. Totodată, PL solicită ca autorităţile ruseşti să-şi ceară iertare pentru suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei dintre Prut şi Nistru.

„Autorităţile de stat ale Republicii Moldova sunt datoare să ceară Federaţiei Ruse, succesoarea de drept a URSS, recunoaşterea oficială a crimei de genocid săvârşită de regimul sovietic de ocupaţie în teritoriul dintre Prut şi Nistru şi, dacă acest lucru este cu putinţă, exprimarea regretului şi a cererii de iertare pentru ororile şi suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei noastre regimul sovietic de ocupaţie”, a declarat deputatul liberal, Corina Fusu.

De asemenea, Fusu este de părere că Legislativul moldovean trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pe lângă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, ca această crimă de genocid să fie recunoscută şi condamnată la nivel european, în documentele oficiale ale organismelor europene. Citeste in continuare

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, a participat astăzi, la Bucureşti, la conferinţa cu genericul “România şi Republica Moldova în noul context (geo)politic: oportunităţi, provocări, soluţii”, unde a prezentat o trecere amplă în revistă a realizărilor de pe agenda bilaterală moldo-română pe parcursul ultimelor 10 luni, menţionând ataşamentul faţă de avansarea accelerată a relaţiilor dintre Moldova şi România.

Potrivit MAEIE, Andrei Popov s-a referit şi la necesitatea elaborării de comun acord a unui Plan de acţiuni concrete, care să valorifice posibilităţile oferite de parteneriatul strategic dintre cele două ţări în domeniul integrării europene. S-a menţionat, de asemenea, interesul pentru consolidarea dialogului politic dintre ţările noastre şi pentru consolidarea cadrului juridic al relaţiilor dintre ambele state.

În cadrul conferinţei, oficiali şi analişti politici au pus în dezbatere dimensiunea strategică a relaţiilor Republicii Moldova şi României şi semnificaţia parteneriatului privilegiat dintre ţările noastre în contextul iniţiativelor UE privind vecinătatea. Totodată, participanţii au scos în evidenţă consolidarea relaţiilor dintre ţări în domeniul economic, cultural şi al educaţiei. Citeste in continuare

“Sunt convins că Republica Moldova are potenţialul de a deveni o poveste de succes în vecinătatea estică a UE”, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi,în ajunul lansării dialogului privind liberalizarea regimlui de vize. Declaraţia a fost făcută în cadrul reuniunii Grupului informal de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, astăzi, 14 iunie.

În cadrul reuniunii a fost salutată lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, UE – Republica Moldova şi s-a exprimat speranţa unui parcurs accelerat în această direcţie.

Dezbaterile au evidenţiat consolidarea sprijinului pentru înregistrarea progreselor pe toate palierele prioritare ale relaţiilor UE – Republica Moldova: negocierile asupra Acordului de Asociere, regimul de vize, pregătirile pentru negocierea unui Acord aprofundat de liber schimb, asistenţa macro-financiară. Citeste in continuare