Anumite proiecte din Acordul-Cadru între Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României vor fi destinate şi Republicii Moldova, a declarat marţi pentru NewsIn ministrul de externe, Teodor Baconschi, precizând că acestea vor fi realizate cu know-how elveţian şi cu participare românească.

Ministrul de externe Teodor Baconschi a semnat marţi Acordul-Cadru între Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României prin care, potrivit angajamentelor asumate de Berna în faţa UE, România primeşte o asistenţă de 181 de milioane de franci elveţieni (circa 140 de milioane de euro). Citeste in continuare

“Dorim urgentarea decretarii limbii romane ca limba de stat in Republica Moldova”. Aceasta este rugamintea Comunitatilor Romanesti din Ucraina, adresata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, in cadrul intrevederii cu membrii Consiliului Director al Forumului Democratic al Romanilor din Moldova, transmite Unimedia.md. Presedintele Senatului Comunitatii Romanesti din Ucraina, Vasile Tariteanu, a declarat ca “unele societati din Cernauti, dirijate de comunisti, incearca sa introduca limba moldoveneasca in scoli, ca limba de stat”. Adresarea oficiala vine din numele celor peste doua sute de mii de romani din regiunea Cernauti, care sustin ca ceea ce se stipuleaza in Constitutie, “este un neadevar stiintific”. La randul sau, presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat ca astfel de hotarari se adopta numai in cadrul Parlamentului, si nu de unul singur, prin emiterea unui decret. Totodata, el a mentionat ca in Moldova exista moldoveni care vorbesc limba romana, iar limba moldoveneasca nu o vorbeste nimeni. El a explicat ca conducerea ar trebui sa se ocupe de ridicarea nivelului de viata a cetatenilor, astfel ca acestia sa nu poata fi manipulati de politicieni, iar disputelor pe marginea temei roman-moldovean sa se puna punct. Fostul ministru al Culturii, Ion Ungureanu, este de parerea ca nu mai este loc pentru discutii, odata ce in cadrul Marii Adunari Nationale din 1989 s-a citit Declaratia, care stipula ca “suntem romani si limba e romana”. Citeste in continuare

Preşedintele României a fost întrebat de ziarişti cum comentează îngrijorarea ţărilor UE legată de faptul că cetăţeni moldoveni care obţin cetăţenie română se duc să lucreze în ţările Uniunii Europene.

Traian Băsescu a vrut, în prima fază, să ştie dacă “vreun guvern, vreun şef de stat, vreun parlament a manifestat îngrijorare” în acest sens. Comentariul şefului statului a fost legat apoi de cetăţenii moldoveni care stau în România şi de moldovenii care lucrează ilegal în ţările din UE.
“Aici nu am decât un răspuns: Să nu aibă grijă, că moldovenii care primesc cetăţenie stau în cea mai mare parte în România, în primul rând. În al doilea rând, în Uniunea Europeană sunt aproximativ un milion de moldoveni care lucrează ilegal, poate îi ajută cineva să legalizeze “, a spus Băsescu.

“Noi avem o obligaţie de sânge, să îi sprijinim. Dacă tot sunt în Uniunea Europeană şi lucrează, cum Dumnezeu nu-i îi observăm când lucrează la negru, dar îi observăm când vin legal?”, a adăugat şeful statului.

Presa occidentală a criticat de mai multe ori în ultima perioadă politica României faţă de R.Moldova. Preşedintele Traian Băsescu “păcăleşte” Uniunea Europeană, acordându-le paşapoarte româneşti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber în spaţiul UE, a scris publicaţia italiană Il Giornale, notând că, fără să ştie, UE are neoficial 28 de state membre. Citeste in continuare

Transnistria – sau cum s-a autodenumit Република Молдовеняскэ Нистрянэ, Republica Moldovenească Nistreană – a rămas o rană deschisă în sufletele voluntarilor care au luptat pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, după moartea clinică a Uniunii Sovietice.

Am vorbit cu unii dintre ei la Chişinău. Sunt marcaţi pe viaţă de drama la care au asistat, de neputinţa de a face mai mult, în condiţiile unei dotări militare precare şi a ducerii luptei fie aciuiţi în tranşee, fie postaţi după fragile acoperiri, care doar aparent îi fereau de gloanţele lunetiştilor inamici… Escaladarea confruntării cu separatiştii

Privind la rece evoluţia de atunci a evenimentelor, ţările baltice şi Transnistria şi-au proclamat unilateral independenţa în 1990, în pofida opoziţiei lui Mihail Gorbaciov. Dacă în statele baltice, Kremlinul a trimis trupele speciale pentru a restabili ordinea, declaraţia transnistrenilor a fost ignorată. La Chişinău se visa atunci la un viitor comun cu România, pentru care Republica Moldova este ceea ce a fost Republica Democrată Germană pentru Germania federală.

Lucrurile s-au agravat când serviciile secrete de la Chişinău l-au arestat, pe teritoriul ucrainean, pe liderul transnistrean Igor Smirnov. Camarazii acestuia nu au ezitat să reafirme independenţa şi să ceară ca preşedintele noului stat să fie imediat eliberat, altfel urma să fie întreruptă livrarea gazului şi a energiei electrice de care avea nevoie republica dintre Prut şi Nistru.

Au urmat schimburi violente de focuri între unităţile Ministerului de Interne de la Chişinău şi Garda Naţională Transnistreană. Frontiera dintre cele două entităţi a rămas aceeaşi, dar oraşul rusofon Bender şi-a declarat apartenenţa la Transnistria. Încetarea focului nu a făcut decât să confirme poziţiile ireconciliabile. Citeste in continuare

Germania a propus Rusiei intrare fara viza in UE daca isi va retrage trupele din Transnistria, informeaza Gazeta Wyborcza preluata de Radio Polonia. Propunerea a fost lansata de saptamana trecuta, la Ekaterinburg, de cancelarul german Angela Merkel liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, informeaza Gazeta Wyborcza preluata de Radio Polonia.

Merkel a repetat oferta facuta luna trecuta si a spus ca Bruxelles-ul va crea un consiliu comun cu Moscova care sa se ocupe de chestiunile de politica externa si de securitate, iar Germania va ajuta in schimb Rusia sa scape de regimul obligatoriu al vizelor in UE. Ceea ce ar insemna ca cetaţenii rusi vor putea sa intre liberi in Uniunea Europeana, inclusiv in Polonia, explica thenews.pl.

Nici presedintele Dmitri Medvedev, nici Serghei Prihodko, responsabilul de la Kremlin cu politica externa, nu au raspuns ofertei facute de Angela Merkel, precizeaza Radio Polonia. Citeste in continuare

Când Teodor Baconschi a inaugurat consulatele de la Bălţi şi Cahul vinerea trecută, ministrul de Externe le-a prezentat ca avanposturi ale Uniunii Europene în estul Europei. În realitate, partenerii noştri din UE privesc cu îngrijorare şi nemulţumire acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

De fapt, din momentul în care preşedintele Băsescu a anunţat în Parlament simplificarea procedurilor de dobândire a paşaportului românesc de către moldoveni ca reacţie la reprimarea demonstranţilor anticomunişti de la Chişinău, această decizie a devenit cea mai controversată şi contestată iniţiativă de politică externă românească în capitalele europene. Până acum, România a acordat doar aproximativ 100.000 de paşapoarte şi îşi propune să acorde în continuare maximum 10.000 pe an.

În mai 2009, diplomaţi europeni de rang înalt au descris decizia Bucureştiului drept „destabilizatoare” şi o potenţială ameninţare la adresa Parteneriatului Estic, care era pe cale de a fi lansat. Potrivit argumentului oficial, acordarea „în masă” a cetăţeniei române unui milion de moldoveni ar risca să genereze un exod de forţă de muncă ieftină pe pieţele vestice. În aceeaşi linie se situează şi un un articol publicat cu două zile în urmă în Der Spiegel în care Băsescu este acuzat că doreşte să sporească în acest fel populaţia ţării, iar România, că extinde Uniunea Europeană „pe uşa din dos”, fără acordul Bruxelles-ului, Berlinului sau Parisului. Citeste in continuare

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut sprijinul Lituaniei pentru ca Republica Moldova să devină un subiect în atenţia UE, „mergând în principal pe ideea că R. Moldova ar trebui să facă parte, din punct de vedere al integrării în Uniune, din pachetul de ţări din Balcanii de Vest”, transmite Agerpres.

Băsescu care s-a aflat într-o vizită oficială în Lituania a anunţat că în discuţiile cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, s-a făcut o analiză legată de criza economică, atât la nivel european, cât şi la nivelul fiecăreia dintre cele două ţări.

„Am constatat că ambele guverne au fost în situaţia de a lua măsuri impopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar şi de reducere a cheltuielilor sociale”, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a menţionat că au avut loc discuţii cu privire la priorităţile României, care vizează intrarea în zona Schengen.

preluat de pe jurnal.md

România începe mâine, o dată cu deschiderea celor două noi consulate din Basarabia, o nouă etapă în politica sa externă.

Consulatele de la Bălţi şi Cahul marchează în mod direct interesul Bu­cureştiului de a acorda într-un ritm mai alert paşa­poarte româneşti cetăţenilor moldoveni care preferă spaţiul european influenţei ruseşti. Moscova se teme, aşa cum scria nu demult Nezavisimaia Gazeta, că în acest fel Republica Moldova va intra în UE „pe uşa din spate”, în vreme ce Duma de Stat a Federaţiei Ruse a cons­tatat cu amărăciune, la 15 ani de la înfii­ţarea Comunităţii Statelor Independente (CSI), că „influen­ţa Rusiei în statele limitrofe s-a redus semnificativ” şi că „vacuumul informaţional a fost umplut de resursele altor ţări”.

Pentru prima dată în ultimii 60 de ani, România are o stra­te­gie oficială clară faţă de spa­ţiul dintre Prut şi Nistru atunci când declară în Strategia Naţională de Apărare că „prin aderarea Republicii Moldova la spaţiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o naţiune” şi că tru­­­­­­­pele ruse staţionate în Transnis­tria „sunt o ameninţare” la adre­sa ţării. România a dat publicităţii Strategia Naţională de Apărare imediat după ce Germania i-a cerut Rusiei să-şi retragă militarii şi armamentul din regiunea transnistreană.

România încearcă să urmeze în această zonă tactica nemţilor, dublându-şi interesele politice cu politeţuri pragmatice faţă de Moscova. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat luna trecută, într-un interviu pentru România Liberă, că „prezen­ţa investitorilor ruşi în sectoarele strategice este foarte im­por­tantă”, că România este intere­sată să participe la conducta South Stream proiectată de Moscova pentru a duce gaz rusesc în Occident, sugerând în acelaşi timp că priveşte cu simpatie in­teresul investitorilor ruşi pentru noua centrală nucleară pe care vrea să o construiască România. Între timp, compania rusă Lukoil, în parteneriat cu americanii de la Vanco In­ter­na­tional, a primit dreptul de a explora două dintre perimetrele maritime câştigate de România la Haga în procesul cu Ucraina, iar şeful Gazprom, Alexei Miller, a amintit luna trecută că România i-a propus Rusiei o cooperare mai largă în domeniul energetic. Citeste in continuare

La doar o zi după ce în presa internaţională au apărut informaţii, potrivit cărora Germania a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, acelaşi lucru îl face şi România. Bucureştiul somează Moscova, într-un document oficial, să-şi evacueze militarii şi muniţiile din estul Republicii Moldova, taxându-le drept o ameninţare la adresa ţării sale. Astfel, pe aliniamentul Vest-Est, se întrezăreşte o schimbare de ton.

Trupele ruse, o ameninţare la adresa României

Marţi, cotidianul „Nezavisimaia Gazeta” de la Moscova a inserat articolul „Gambitul transnistrean al Angelei Merkel”, preluat în aceeaşi zi de agenţia oficială de ştiri a României „Agerpres”, în care se arată că Berlinul ar fi îndemnat Kremlinul să renunţe la prezenţa sa militară la Nistru în schimbul unui sprijin pentru iniţiativa preşedintelui rus privind un nou pact de securitate europeană. Cu alte cuvinte, Merkel i-a propus lui Medvedev un târg. Ruşii să plece din Transnistria, iar germanii, în replică, vor accepta un dialog în vederea identificării unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european. Citeste in continuare

“Sunt convins că Republica Moldova are potenţialul de a deveni o poveste de succes în vecinătatea estică a UE”, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi,în ajunul lansării dialogului privind liberalizarea regimlui de vize. Declaraţia a fost făcută în cadrul reuniunii Grupului informal de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, astăzi, 14 iunie.

În cadrul reuniunii a fost salutată lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, UE – Republica Moldova şi s-a exprimat speranţa unui parcurs accelerat în această direcţie.

Dezbaterile au evidenţiat consolidarea sprijinului pentru înregistrarea progreselor pe toate palierele prioritare ale relaţiilor UE – Republica Moldova: negocierile asupra Acordului de Asociere, regimul de vize, pregătirile pentru negocierea unui Acord aprofundat de liber schimb, asistenţa macro-financiară. Citeste in continuare

La audierile din Parlamentul European privind evoluția relațiilor cu Moldova, mesajul deputaților a fost că, dacă nu vrea o dezamăgire ca în Ucraina, Comisia Europeană trebuie să susțină acum guvernul de la Chișinău. Prezent la audieri, eurodeputatul român Traian Ungureanu a salutat declarația Comisarului pentru extindere Stefan Fuele că dacă există o țară care merită cu adevărat o liberalizare a regimului de vize, această țară este Republica Moldova.

În privința sprijinului concret pe care UE îl va acorda Moldovei, Traian Ungureanu a remarcat o noutate încurajatoare: exact astăzi Comisia Europeană a remis Parlamentului UE planul de asistență microfinanciară: un pachet de aproximativ 90 de milioane de euro. Un lucru cu atît mai important cu cît premierul Filat, prezent la dezbateri, a subliniat importanța asistenței UE în condițiile în care Moldova și-a făcut lecțiile în ceea ce privește reforma economică. Citeste in continuare

Europarlamentarul român Sabin Cutaş a declarat recent că UE trebuie să susţină R.Moldova pe planul liberalizării vizelor.

Propunerea Comisiei Europene este de a atribui suma de 90 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a facilita implementarea reformelor structurale a fost salutată de Cutaş, care s-a declarat mulţumit de propunerea executivului european, în contextul în care Republica Moldova şi-a anunţat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană. El a atenţionat totodată că este nevoie de o susţinere pe mai multe planuri: cel politic, cel de liber schimb şi cel de liberalizare a vizelor.

„Salut decizia Comisiei Europene de a oferi Republicii Moldova susţinerea financiară de care are nevoie în contextul situaţiei politice şi economice fragile în care se află. Republica Moldova a traversat un drum dificil spre democraţie şi a iniţiat un set de reforme importante, declarându-şi intenţia de a adera la Uniunea Europeană. Citeste in continuare

Conjunctura internaţională se întoarce atât de urât împotriva noastră, încât Republica Moldova, în mod normal, ar trebui să aibă astăzi cel puţin nişte nelinişti existenţiale. Dar lucrul acesta pare-se că nu se întâmplă. Dimpotrivă. Suntem plini de compasiune faţă de suferinţele altora.

COALIŢIA RUSO-GERAMANĂ ŞI AŞII EUROPENI AI CHIŞINĂULUI

Urmărim cu toţii la televizor cum se scufundă planeta. Cum agonizează UE în pucioasa crizei. Ne crucim văzând zvârcolirile Greciei, Spaniei, Italiei, Portugaliei, ca să nu mai vorbim de noii membri ai Uniunii Europene. Sub semnul întrebării e însuşi proiectul comunitar.

Boala greacă degenerează într-o pandemie politico-economică şi ameninţă să afecteze întregul continent, de la Vest spre Est, inclusiv Rusia. Ne scapă însă că problema cea mare e deja la noi acasă. Realitatea brutală şi crudă din jurul nostru o întrece pe cea străină din televizor. Citeste in continuare

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Voronin la Sankt Petersburg, în cadrul unei întrevederi bilaterale după summit-ul şefilor de Guverne ale Ţărilor CSI.
Premierul Filat a ţinut să menţioneze că una dintre principalele direcţii ale colaborării Republicii Moldova în CSI este cooperarea în situaţii de criză.

Pe agenda discuţiilor între premierul Vlad Filat şi omologul său rus Vladimir Putin s-au aflat datoria Transnistriei la gaz, exportul vinurilor moldoveneşti, parada de la Moscova şi actele cetăţenilor Republicii Moldova din Rusia. Citeste in continuare

Declaratia comuna a presedintilor rus si ucrainean reactiveaza prin termenii folositi planul de federalizare a Republicii Moldova. Conform unimedia.md in declaratia comuna a presedintilor Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici se afirma ca Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica – exact elementele de baza ale unei federatii. In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia si Ucraina opteaza ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si Tiraspol (punand astfel pe picior de egalitatea Republica Moldova si Transnistria) cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea Transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii Constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.Ria Novosti. “Rusia si Ucraina accentueaza rolul important si stabilizator in actuala operatiune pacificatoare din regiune si pledeaza pentru o colaborare constructiva a tuturor elementelor ei componente”, se mai mentioneaza in document. Medvedev si Ianukovici au mentionat ca, in declaratia de la Moscova din 18 martie 2009, partile s-au pronuntat pentru transformarea operatiunii actuale in una pacificatoare, sub egida OSCE, in contextul reglementarii conflictului transnistrean si confirma disponibilitatea de a participa in acest proces. Citeste in continuare

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, si Comisarul European pentru Extindere si Politica de vecinatate, Stefan Fule, au semnat sambata un memorandum privind consolidarea rolului Uniunii Europene in procesul de reglementare transnistreana, potrivit publicatiei Vesti.md.

Memorandumul privind Programul comprehensiv de consolidare a capacitatilor institutionale urmareste elaborarea unui document cadru al programului aprofundat de consolidare institutionala. Documentul reflecta viziunea autoritatilor moldovene privind reglementarea transnistreana, prezentand masuri specifice care trebuie luate pentru a imbunatati eficacitatea reglementarii in conflictul transnistrean. Citeste in continuare

Preşedintele rus Dmitri Medvedev are pe agenda vizitei sale de două zile pe care o începe luni la Kiev şi dosarul transnistrean. Analistul ucrainean Vitali Kulik apreciază că declaraţia comună pe care o vor semna în finalul convorbirilor pe această temă preşedinţii rus şi ucrainean Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, se va pronunţa pentru atenuarea regimului de sancţiuni împotriva Transnistriei în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor de comerţ extern, relatează Novâi Reghion.

În urma acestei vizite, Ucraina şi-ar putea deschide graniţa pentru mărfurile transnistrene, ridicând embargoul economic instituit în 2006 de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, la solicitarea Chişinăului, a sugerat, un oficial din cadrul executivului de la Kiev, citat de portalul Life News.

Kulik spune că este de aşteptat ca, după venirea la putere a forţelor proruse la Kiev, poziţiile Ucrainei şi Rusiei cu privire la Transnistria să se apropie din ce în ce mai mult. Citeste in continuare

Cetăţeanul Republicii Moldova, Mihai Ciubotaru, a câştigat la CEDO dreptul de a se numi român în acte. Este pentru prima dată când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului dă câştig de cauză într-un astfel de proces.

Mihai Ciubotaru, în vârstă de 58 de ani, a cerut autorităţilor moldovene, în 2002, ca etnia din actele sale să fie înlocuită cu cea “română”. Cererea lui Mihai Ciubotaru, care este profesor de limba franceză, a fost ignorată. Refuzul autorităţilor a fost argumentat prin faptul că părinţii acestuia nu au fost români. Citeste in continuare

„Noi aşteptăm ca Moldova să implementeze recomandările Comisiei de la Veneţia.” Declarația aparține preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, expusă în cadrul unei întâlniri cu premierul Vlad Filat, care a avut loc ieri, 23 martie, la Bruxelles, informează serviciul de presă al Guvernului.

La acest subiect, Filat a declarat că „noi vom acţiona în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia”. Citeste in continuare

Parlamentul Republicii Moldova trebuie dizolvat, iar alegerile parlamentare anticipate trebuie să aibă loc. De această părere sunt experții europeni, potrivit unei scrisori adresate de către Comisia de la Veneția partidelor de la guvernare.

Potrivit avizului experților europeni, eșuarea alegerii președintelui este un motiv pentru a dizolva Parlamentul, chiar și dacă acest lucru este în detrimentul stabilității politice din Republica Moldova. Citeste in continuare