Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanti istorici europeni ai zilelor noastre, unul dintre putinii care a avut curajul in perioada ceausista sa le vorbeasca studentilor sai despre inrobirea Basarabiei de catre Rusia. Este cunoscut, in special, si ca autor al volumului „O istorie sincera a poporului roman.” “In atatea cazuri, pacatele de azi sunt pacatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru ca au fost ascunse, iar istoricii, de teama ca li se va reprosa lipsa de patriotism, au preferat sa taca”, sustine insusi Florin Constantiniu.”

Cu riscul de a fi mereu un intelectual incomod, la 20 de ani de la Revolutie, domnia sa ne indeamna sa cunoastem adevarul si sa iesim din periferia Europei printr-un proiect national de succes, ce ne-ar individualiza.

„Educatia civica romaneasca a basarabenilor revine intelectualilor din ambele tari”

- Stimate domnule Florin Constantiniu, cum apreciati actualele relatii dintre Romania si Republica Moldova?

- Intai de toate, nu ne cunoastem aproape deloc. Nici dvs. nu stiti exact ce se intampla in Romania, iar noi inca mai putin decat dvs. stim ce se intampla in Basarabia. Nu vi se pare ciudat ca, desi mereu declaram ca suntem frati, surori etc., nici intr-un chiosc din Bucuresti nu exista niciun ziar din RM? Atunci care sunt mijloacele pentru a ne pune la curent cu viata publica de peste Prut? Cred ca aceasta necunoastere reciproca se rasfrange profund negativ in raporturile noastre de a ne reuni frontierele.

- Ce initiative ati fi asteptat din partea ambelor state?

- Eu nu am incredere in initiativele de stat, pentru ca acestea sunt intotdeauna subordonate intereselor politice ale celor care detin puterea. De exemplu, actuala putere de la noi joaca aceasta comedie a devotamentului pentru unitatea nationala – sa-i avem pe basarabeni alaturi. In realitate, nici nu-i pasa de ei. E un mijloc de a castiga popularitate.

- Totusi, anual, Romania acorda fonduri substantiale pentru activitatea mai multor institutii din RM. Ce ar putea face mai mult de atat?

- Ceva trebuie facut, ca lumea de acolo sa creada in aceasta comedie politica. Nu este vorba de ce ar putea face mai mult. In ultima instanta, obiectivul nostru trebuie sa fie refacerea Romaniei Mari. Sa avem din nou teritoriile, care le-am pierdut in 1940, cu exceptia Cadrilaterului. Acolo e o problema deosebita, cea a Sudului Dobrogei. Dar, in privinta Basarabiei, Nordului Bucovinei si a tinutului Herta, convingerea mea este ca obiectivul romanilor din Statul Roman, a RM si Ucainei trebuie sa fie refacerea unitatii romanesti. Dovada cea mai buna ca actuala putere – chiar daca trimite bani acolo – nu a fost deloc interesata ca, in 2007, cand se putea renegocia Tratatul cu Ucraina, care i-a conferit acesteia inca din 1997, titlul de drept asupra pamanturilor romanesti anexate, pe care nu l-a avut niciodata (nici chiar URSS in unele privinte). Putea fi contestat. Romania daca ar fi mers la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, ar fi avut castig de cauza in problema aceasta. Actuala putere in 2007 nici nu si-a pus problema renegocierii tratatului in cauza sau sa anunte ca nu este de acord cu clauzele lui, chiar daca, desigur, Ucraina n-ar fi acceptat aceasta idee. Macar s-o fi pus.

„Sunt profund nemultumit de felul cum gestioneaza puterea relatia cu romanii de pretutindeni” Citeste in continuare

Începând cu anul viitor, românii de pe cele două maluri ale Prutului vor sărbători împreună Ziua Limbii Române pe data de 31 august – zi în care, în 1989, Republica Moldova a trecut la grafia latină şi a proclamat limba română ca limbă de stat. Anunţul a fost făcut ieri de ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca.

Republica Moldova a sărbătorit ieri cea de-a 21-a aniversare de la proclamarea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină. Deşi s-a sperat că, odată cu creşterea unei noi generaţii, problema lingvistică va dispărea de la sine, realitatea arată altceva. Efectul propagandei duse de guvernările pro-ruse de până acum ale Republicii Moldova se face vizibil. În Constituţia Republicii Moldova scrie că limba oficială a statului este „limba moldovenească”, iar unii cetăţeni încă mai cred că limbile română şi „moldovenească” sunt diferite. Şi au argumente: „Deoarece sunt moldoveancă – limba e moldovenească! (…) Dacă e Moldova – limba e moldovenească, în Rusia – e limba rusă, în Bulgaria – e bulgărească, în România – e limba română”. Cu regret, din cauza încăpăţânării unor părinţi care se împotrivesc adevărului ştiinţific au de suferit copiii. Aceştia spun că la şcoală învaţă în limba română, dar acasă se înţeleg cu mama „…pe limba moldovenească”.

Până şi comuniştii moldoveni, cei mai vehemenţi duşmani ai limbii române, au recunoscut că româna şi „moldoveneasca” sunt identice. Viziunile liderilor coaliţiei de guvernare de la Chişinău în ceea ce priveşte soluţionarea problemei lingvistice la nivel constituţional sunt însă diferite. Citeste in continuare

“Dorim urgentarea decretarii limbii romane ca limba de stat in Republica Moldova”. Aceasta este rugamintea Comunitatilor Romanesti din Ucraina, adresata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, in cadrul intrevederii cu membrii Consiliului Director al Forumului Democratic al Romanilor din Moldova, transmite Unimedia.md. Presedintele Senatului Comunitatii Romanesti din Ucraina, Vasile Tariteanu, a declarat ca “unele societati din Cernauti, dirijate de comunisti, incearca sa introduca limba moldoveneasca in scoli, ca limba de stat”. Adresarea oficiala vine din numele celor peste doua sute de mii de romani din regiunea Cernauti, care sustin ca ceea ce se stipuleaza in Constitutie, “este un neadevar stiintific”. La randul sau, presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat ca astfel de hotarari se adopta numai in cadrul Parlamentului, si nu de unul singur, prin emiterea unui decret. Totodata, el a mentionat ca in Moldova exista moldoveni care vorbesc limba romana, iar limba moldoveneasca nu o vorbeste nimeni. El a explicat ca conducerea ar trebui sa se ocupe de ridicarea nivelului de viata a cetatenilor, astfel ca acestia sa nu poata fi manipulati de politicieni, iar disputelor pe marginea temei roman-moldovean sa se puna punct. Fostul ministru al Culturii, Ion Ungureanu, este de parerea ca nu mai este loc pentru discutii, odata ce in cadrul Marii Adunari Nationale din 1989 s-a citit Declaratia, care stipula ca “suntem romani si limba e romana”. Citeste in continuare

Prima carte editată în grafia latină a fost un abecedar pentru copii care s-a numit „DE CE si ABC pentru băieţi isteţi şi fetiţe cu cosiţe”, autori Valentina Lungu si Sergiu Puică. Cartea a văzut lumina tiparului în luna iunie 1989 într-un tiraj de 10 mii de exemplare care s-au vândut în prima zi „ca pâinea caldă”, a declarat pentru Info-Prim Neo Anatol Vidraşcu, director general al Grupului Editorial Litera.

Anatol Vidraşcu spune că atunci era o sete mare de carte, însă abecedarul a fost procurat în mare parte de intelectualitate, parţial de persoane mai în vârstă, pentru că doar aceste categorii erau pregătite pentru trecerea la grafia latină, restul populaţiei „s-a trezit peste noapte analfabetă”.

Directorul „Litera” afirmă că nu a întâmpinat probleme la editarea cărţii, chiar dacă ea a fost editată înainte de adoptarea legii privind trecerea la grafia latină. „Am întâlnit oameni înţelepţi care ne-au ajutat să edităm cartea. Este vorba despre tipografia Universul, care a primit această comandă chiar dacă nu avea nicio garanţie că o vom plăti, că va fi vândută şi neavând nici garanţii juridice”, a spus Anatol Vidraşcu.

După apariţia primei cărţi, Grupul Editorial Litera a editat un calendar cu icoane vechi moldoveneşti. „Oamenii decupau aceste calendare, apoi le încleiau pe scânduri şi în acest fel făceau icoane pentru casele lor”, spune Vidraşcu. Citeste in continuare

„Limba română luptă şi trăieşte, o iubim şi ea ne iubeşte”, a declarat directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), Maria Roibu, solicitată de info-Prim Neo să spună cum se simte limba română de ziua ei în strânsorile regimului secesionist din regiunea transnistreană. „Copiii liceului, dar şi profesorii, dar şi părinţii, sunt cei care stau la staja limbii şi a grafiei latine pe tot parcursul anului, de aceea îi vom aduce onorurile cuvenite şi de ziua ei – cu recitaluri de poezie frumoasă, cu muzică şi dans popular”, a spus Maria Roibu.

Directoarea liceului „Evrica” din Râbniţa, Eugenia Halus spune că elevii instituţiei „simt şi cunosc foarte bine, poate mai bine decât semenii lor din dreapta Nistrului, valoarea adevărată a limbii române pentru viaţa lor, pentru soarta ţării în ansamblu. Şi noi, la Râbniţa o vom cânta, o vom recita, o vom legăna, ca pe un copil al nostru mereu dulce şi curat, dar şi ca pe un părinte al nostru trecut prin vitregiile vremilor – limba română”.

Şi la liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol limba română este venerată de ziua ei. „Sperăm că limbii române îi place la noi nu doar pentru îi aducem omagii de ziua ei în fiecare an, dar şi pentru că elevii şi profesorii noştri ştiu s-o ocrotească în fiecare zi de hulă, de vorbe de ocară, de cuvinte necenzurate, de rusisme. Noi creştem patrioţi convinşi, intelectuali adevăraţi care cunosc mai multe limbi şi ştiu să le vorbească separat, nu pe toate împreună”, a afirmat directorul adjunct al liceului Alexei Mocreac. Citeste in continuare

În oraşul Străşeni a fost dezvelit astăzi bustul regretatului poet Grigore Vieru. La eveniment au participat soţia regretatului poet, Raisa Vieru, fiul acestuia, deputatul Călin Vieru, primarul municipiului Iaşi, Constantin Simirad, numeroşi oaspeţi şi locuitori ai raionului.

Prezent la manifestare, premierul Vlad Filat a menţionat că în acest an s-a revenit la normalitate şi în R. Moldova sărbătorile naţionale se organizează în plină măsură, deschis şi în libertate.

„Să începem a merge înainte cu capul sus şi mândri. Pentru că temelia mişcării noastre înainte a fost pusă de asemenea oameni ca Grigore Vieru. Poetul ne-a învăţat cum trebuie să ne iubim mama, limba şi ţara”, a menţionat Vlad Filat.

timpul.md

Cu această urare s-au salutat ieri participanţii la manifestările prilejuite de Sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”. Pentru prima dată după un deceniu de comunism Limba Română s-a simţit, cu adevărat, la ea acasă.

Chiar dacă a turnat cu găleata, ieri, chişinăuienii au venit cu mic, cu mare la sărbătoare.
„Să trăiţi, să-nfloriţi, în română să vorbiţi” – aceasta le-a urat cetăţenilor prezenţi în Grădina Publică „Ştefan cel Mare” preşedintele interimar Mihai Ghimpu. La rândul său, premierul Vlad Filat le-a comunicat o veste care a generat entuziasmul asistenţei: „Faptul că în Constituţie avem scris „limba moldovenească” este doar o problemă tehnică pe care o vom repara foarte curând”.

Marian Lupu, preşedintele PDM, a reiterat parantezele, spunând că „limba moldovenească (română) sau limba română (moldovenească) este unica soluţie politică inteligentă pentru a atinge o armonie în societatea moldovenească”. El a fost contrazis de către scriitorul Nicolae Dabija, care a solicitat conducerii R. Moldova să aducă legislaţia lingvistică şi art. 13 din Constituţie în corespundere cu Declaraţia de Independenţă, unde e consemnat faptul că limba de stat a R. Moldova este limba română. Citeste in continuare

Scriitorul Paul Goma, cel mai cunoscut dizident politic român din perioada ceauşistă, a anunţat pe jurnalul pe care îl ţine pe pagina sa de web, că se va întoarce în Basarabia. El este aşteptat la Chişinău pe 2 octombrie 2010, exact în ziua când va împlini 75 de ani.

Scriitorul a emigrat din România în 1977 împreună cu soţia şi fiul în Franţa, cerând azil politic. Chiar şi după căderea regimurilor comuniste în estul Europei, scriitorul a refuzat până acum să se întoarcă acasă, declamând că nu călătoreşte în ţări comuniste. Într-o luare de poziţie la postul de televiziune Realitatea TV, Goma a povestit: “Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit să mă vadă şi m-a poftit acasă. Chiar aşa mi-a zis: “dar viniţi acasă”. Şi eu am fost foarte impresionat. Am zis să mă mai gandesc dar deocamdata nu o să vin pentru că şi la voi, ca şi la noi, şi la Chişinau şi la Bucureşti, există comunişti. Şi atâta vreme cât există comunişti în guvern şi peste tot, eu nu am ce căuta în aceste ţări.”. Goma a refuzat de asemenea reîntoarcerea în România în 2006, la crearea comisiei Tismăneanu, sub acelaşi motiv. Citeste in continuare

Cinci secole din istoria ţinutului Soroca măsoară 20 de metri de imagini colorate. Timp de o zi, 15 tineri au pictat pe zidul de pe cheiul râului Nistru, chiar în faţa cetăţii Soroca, 18 imagini, aşa cum înţeleg şi văd ei istoria. Scopul acestei iniţiative a fost nu doar de a da culoare peretelui sumbru, dar şi de a transmite sorocenilor un mesaj vizual despre istoria lor.

Valentin Purici este deputat în Parlamentul Tinerilor, iar în această vară a absolvit liceul. Toţi 19 ani ai săi a locuit în Soroca, în apropierea cetăţii şi a râului. «Într-o zi de primăvară, mi-a venit ideea acestui proiect de înfrumuseţare a zidului mohorât, cu scopul de a conferi un nou ton promenadelor de pe chei. Astfel, a fost trasata pe acest zid o axă a timpului. Fiecărui secol îi corespund 3 imagini, care releva cele mai importante evenimente întâmplate pe ţinutul Sorocii. În aşa fel am creat şi o atracţie turistică, deoarece titlul fiecărui eveniment este dublat în limba engleză, dar şi am venit cu un mesaj clar pentru populaţia care, cu părere de rău, nu-şi cunoaşte deloc istoria», susţine tânărul parlamentar.

Să-şi vadă planul realizat nu afost tocmai simplu, recunoaşte băiatul. Mai întâi a scris un proiect, în care relata detaliat ce intenţionează, a găsit o companie care a acceptat să-i susţină iniţiativa, a adunat tineri din Chişinău şi Soroca care au acceptat să-şi dedice o duminică şi să contribuie la realizarea acestui proiect, a convins administraţia locală, care i-a acordat autorizaţie şi s-a consultat cu istoricul oraşului Soroca, Nicolae Bulat, asupra celor mai importante evenimente istorice, care merită a fi pictate.

Localnicii s-au implicat şi ei, care cu admiratul, care cu comentatul. Picturile care descriu perioade mai controversate din istorie, precum ocupaţia sovietică din 1940, foametea, deportările, au provocat şi discuţii aprinse printre soroceni. «Unii spun că văd politică în aceste evenimente, alţii  neagă aceste adevăruri, dar istoria rămâne istorie şi oroarea prin care au trecut strămoşii noştri nu poate fi neglijată, cu atât mai mult contestată», este convins Valentin. El este mulţumit că proiectul său este popular printre localnici, «care sunt curioşi, trec, se uită, discută, apreciază».  «Dacă măcar cineva va reţine 1% din cele expuse pe zid, pot să declar că proiectul a reuşit», spune mulţumit tânărul, care pe viitor planifică să picteze o mai mare porţiune de zid, dar şi de istorie.

Sursa: InfoPrut

Astăzi, a fost petrecut în ultimul drum scriitorul şi profesorul universitar Simion Ghimpu, un om de o aleasă cultură care, de-a lungul anilor, încă în perioada sovietică, a dat dovadă de stoicism şi multă dragoste de neam. A pornit spre locul de veci de la Cimitirul central din strada Armenească din capitală de la Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla”, unde a avut loc o slujbă e pomenire, săvârşită de un sobor de preoţi în frunte cu parohul locaşului, protoiereul Ioan Ciuntu. În urma sicriului au mers personalităţi oficiale, scriitori, ziarişti, savanţi, profesori, studenţi, oameni de bună credinţă care l-au cunoscut şi apreciat pe regretatul scriitor şi profesor universitar. Alături de sicriu, mergea şi fratele său, preşedintele interimar, preşedintele parlamentului, Mihai Ghimpu, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, nepotul regretatului om de cultură, rude şi prieteni ş.a. Citeste in continuare

Luni, 26 iulie 2010, la Clubul Ţăranului din Bucureşti, Institutul Fraţii Golescu a organizat vernisajul expoziţiei de fotografii “Sudul Basarabiei (Bugeac), semnată Iulia Modiga.

Institutul Fraţii Golescu pt. relaţii cu românii din străinătate vă invită pe data de 26 iulie 2010 ora 18:00 la Clubul Tăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român pentru a participa la vernisajul expoziţiei de fotografii “Sudul Basarabiei (Bugeac)” semnată de IULIA MODIGA.

În luna martie a anului 1878, Eminescu scria în “Timpul”: ” Iată deci marginile reale ale Basarabiei reale. Trage o linie curmezişă de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad şi ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature, apoi luând malul Marei Negre până la Cetatea Albă la Gura Nistrului, a patra lature; apoi pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul cuprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldova curată, răsbotezată de la 1812 încoace.”
Citeste in continuare

Imagini de la o nuntă din Basarabia….

Institutul Fraţii Golescu pt. relaţii cu românii din străinătate vă invită pe data de 12 iulie 2010 ora 18:00 la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român pentru a participa la vernisajul expoziţiei de fotografii a d-lui. DUŞAN PÂRVULOVICI : Timoc.

Îi spunem Valea Timocului, cu toate că în răsăritul Serbiei întâlnim români ca şi pe Valea Moravei sau Valea Dunarii. Acolo unde sunt asezaţi românii sunt autohtoni; sârbii nu ajung în vestul actualei Serbii decât în sec. al VII-lea.( şi abia la sfârşitul sec. al XVII-lea se îndreaptă spre est în ţinuturile românilor). Inainte de Hristos, regiunea, locuită de tribali ( traci ) aparţinea Daciei, iar dupa retragerea aureliană ( sec. III ) românii organizează aici Dacia Ripensis. în secolele X şi XI cnezatul (proto)românilor se întindea pe ambele maluri ale Dunării, era bine consolidat – oameni şi putere – de vreme ce sârbilor, de teama de a nu se înstrăina, le era interzisă căsătoria cu românce. Citeste in continuare

Astăzi, 6 iulie, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a fost inaugurată expoziţia comemorativă “Destine încarcerate”, prilejuită de aniversarea ordinară a deportărilor abuzive operate de statul sovietic în anul 1949 împotriva locuitorilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

La deschidere au participat prim-ministrul Vlad Filat, vice-prim-ministrul Ion Negrei, viceministrul culturii Gheorghe Postică, ministrul Educaţiei Leonid Bujor, Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor, şi alte persoane oficiale.

În deschiderea expoziţiei, dl prim-ministru Vlad Filat s-a referit la destinul tragic al celor peste 30 mii de basarabeni, luaţi cu forţa armelor în acea noapte nefastă de 6 iulie, dintre care a treia parte erau copii minori. El a subliniat că pe lângă suferinţele siberiene deportaţii au rămas şi fără averile adunate de o viaţă, acestea fiind confiscate de puterea sovietică de atunci.

În altă ordine de idei, prim-ministrul a anunţat că Guvernul a decis să aloce spaţiu şi mijloace pentru deschiderea unui muzeu specializat consacrat victimelor deportărilor din anii 40-50 ai secolului trecut. Acest muzeu al deportărilor se va afla chiar în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Citeste in continuare

Grigore Vieru nu credea ca Ion sI Aldea Tedorovici au murit intr-un accident de masina. Paradoxal, destinul poetului care nu a cunoscut povestile lui Creanga, dar care a trait clipe memorabile in compania lui Zaharia Stancu, a fost acelasi. A vazut casa lui Maiorescu si l-a cunoscut pe Nichita Stanescu. A fost valoarea nationala a basarabenilor de peste Prut. A fost Grigore Vieru.

*un interviu realizat in aprilie 2005

- De unde vine Grigore Vieru?

- Vin de pe malul sting al Prutului, dintr-un sat care se afla vizavi de Miorcanii marelui poet Ion Pilatt. M-am nascut la 14 februarie 1935, intr-o familie de plugari, si fac parte din cea mai tragica generatie de romani basarabeni, generatie care l-a cunoscut pe Eminescu abia la facultate, daca va imaginati asa ceva. Viitorul poet Grigore Vieru, care debuta in anul ‘54 in literatura, l-a cunoscut pe Eminescu in ‘57, selectiv bineinteles, cu “Imparat si proletar” si “Somnoroase pasarele”. De multi clasici nici nu auzisem. Nu stiam nici de Blaga, nici de Arghezi, nici de Bacovia. Am fost intoxicat si educat in spiritul uitarii si chiar a urii a tot ce este romanesc. Eu alte manuale scolare nu am avut in copilarie si adolescenta, decit cele cu jandarmii romani care ne umilesc, ne batjocoresc si ne fura gainile, manuale mincinoase, bineinteles.

- Nu stiati de “Povestea porcului” sau de “Sarea in bucate”?

- Nu. In afara de cele cu jandarmii romani, nu am stiut de nimic si nici alte filme sau spectacole n-am vazut. Citeste in continuare

Institutul Fraţii Golescu pt. relaţii cu românii din străinătate vă invită pe data de 28 iunie 2010 ora 18:00 la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român pentru a participa la vernisajul expoziţiei de fotografii a d-lui. LIVIU STAMIN : VOIVODINA .

Călătoria noastră la românii din jurul României se apropie de sfârsit. Mergem acum acasă la românii din sud-vestul ţării, în Voivodina, căreia ne-am obişnuit să-i spunem Banatul sârbesc. în urma Conferinţei de Pace de la Paris, Banatul istoric a fost impărţit între România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor.

Iniţial, sârbii nu se arătau interesaţi de acest teritoriu, dar la Paris şi-au schimbat poziţia. În momentul partajării, numărul românilor  era estimat la aproape 80.000 de persoane. În 1923 la Alibunar a fost constituit “Partidul Român”, dr. Aurel Novac, fost deputat în Parlamentul de la Pesta, fiindu-i primul preşedinte. Tot în 1923 a fost înfiinţată şi “Asociaţia Culturală Română”. Constituţia iugoslavă din 1974 a acordat provinciei Voivodina dreptul de veto în parlamentele şi iugoslav în ceea ce privea afacerile sale interne.
Citeste in continuare

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, va investi 1,2 milioane de euro în realizarea si dezvoltarea Elefant.ro, un magazin online de carte, transmite businessmagazin.ro

Potrivit sursei, site-ul va inghiti pana la finalul primului an de functionare o investitie pentru realizare si dezvoltare de 1,2 de milioane de euro.

La inceputul acestui an, Sturza declara ca fondul de investiții pe care îl controlează are la dispozitie 100 de milioane de euro pentru achizitii pe piata locala și că are în vedere un proiect in online, care vizeaza comertul cu amanuntul. Citeste in continuare

Proiectul „Chişinău şi Târgovişte – oraşe înfrăţite prin cultură”, a inclus mai multe evenimente. Sandu Grecu, directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” a fost cu patru spectacole la Târgovişte, iar Dan Ţopa, directorul Teatrului „Mihai Popescu” din Târgovişte a venit cu acelaşi număr de spectacole la Chişinău. Printre acţiunile deja întreprinse se numără replica festivalieră între „Crizantema de Aur” de la Târgovişte şi „Crizantema de Argint” de la Chişinău, lansările de carte etc. Vineri, la Teatrul „Satiricus Ion Luca Caragiale” a avut loc lansarea volumului „Care-s sălbaticii?” de Iulian Filip.

Autorul cărţii a declarat că e încântat de faptul că lucrarea sa a fost lansată anume în cadrul acestui proiect. Înainte de a fi prezentată la Chişinău, „Care-s sălbaticii?” a beneficiat de o primire caldă în România. „La Târgovişte, lansarea volumului s-a produs la ediţia a VI-a a Festivalului Păpuşilor Vii, realizat de regizorul Dan Ţopa de la Teatrul „Mihai Popescu”, la care a participat şi Teatrul „Satiricus”. Îmi place că m-am nimerit în colaborarea foarte concretă între „noi şi noi”, vorba lui Nichita Stănescu”, ne-a spus Iulian Filip. Citeste in continuare

Institutul Frații Golescu pt. relații cu românii din străinătate vă invită pe data de 14 iunie 2010 ora 18:00  la Clubul Țăranului din cadrul Muzeului Țăranului Român pentru a participa la vernisajul expoziției: Românii din vecinătatea imediată – Ungaria, fotografii din arhiva revistei FOAIA ROMÂNEASCĂ (Jula).

…sunt in Bazinul Crisurilor de cind lumea; in orice caz, erau aici la 896 cind ungurii patrund in Panonia si Anonymus, notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sa-i mentioneze  in “Gesta Hungarorum”. (Istoriografia maghiara oficiala insa va refuza sa recunoasca existenta romanilor in Transilvania si Crisana.) Dispute istorice, nu-i asa, dar intimplarea face ca si cronica ruseasca a lui Nestor “ Povestea anilor trecuti “ ( Kiev, inceputul sec. al XII-lea ) ne spune ca ajungind in Panonia la sfirsitul sec. al IX-lea, ungurii au avut a se rafui cu slavii ( sclavinii ) si romanii ( volohii ). Iarasi dam peste gilceava istoricilor, caci sustin unii, volohii ( nume dat romanilor de catre slavii estici ) nu sunt romani.

Citeste in continuare