Execuţii în masă, deportări şi expulzări. Acestea au fost atrocităţile regimului sovietic în Republica Moldova.

De la înfiinţarea în 1924 a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldova (RASSM) la stânga Nistrului, până la proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991, comunismul a făcut pe acest teritoriu circa un milion de victime.

La o populaţie de aproximativ două milioane la sfârşitul războiului, se poate spune că, în 67 de ani, jumătate dintre moldoveni au avut practic de suferit din cauza sistemului comunist. Unii au fost deportaţi în Gulag, alţii au fost condamnaţi politic, înfundând închisorile din republică sau fiind expulzaţi în România. Cea mai cumplită soartă au avut-o însă cei executaţi în masă, fără nicio judecată. Urma lor a fost pierdută pe vecie.

Xenofobia şi foametea

„O altă categorie de victime ţine de specificul comunismului de la noi, politica antisemită, susţinută prin ordine secrete de restricţie pentru evrei de a urma şcolile militare, de pildă, de promovare. Dacă înainte de război în Basarabia era concentrată jumătate din populaţia evreiască a României, adică 400.000 de persoane, după război, din cei 200.000 de evrei rămaşi, 100.000 au părăsit ţara, cei mai mulţi în anii ’70.

Neoprotestanţii reprezintă o altă categorie specifică de victime din Moldova, 50.000 dintre ei fiind deportaţi. „Părinţii Zinaidei Greceanîi (ex-premier comunist), de pildă, au fost deportaţi în Siberia pe criterii confesionale”. Populaţia germană din stânga Nistrului, totalizând 25.000 de suflete, a fost şi ea decimată prin deportarea în aprilie 1944, în Kazakstan.

La mijlocul anilor ’60, Hruşciov le-a permis celor care au supravieţuit să se întoarcă acasă, dar cei mai mulţi au părăsit Basarabia. La toate aceste categorii se adaugă victimele foametei din anii ’30, de la stânga Nistrului, şi a celei din 1946-1947 din toată republica. Un om din zece a murit atunci.

ISTORICI REZERVAŢI

„Nu repetăm greşelile Comisiei Tismăneanu”

Pentru că numărul estimativ al victimelor regimului comunist este foarte mare, istoricii basarabeni membri în Comisia Prezidenţială pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Totalitar Comunist sunt foarte rezervaţi în a avansa cifre definitive. „Nu vrem să repetăm greşelile Comisiei Tismăneanu, din România, care a fost foarte criticată tocmai pe estimările victimelor cu variaţii foarte mari”, spune Mihai Taşcă, secretarul comisiei. Citeste in continuare

La 13 iunie, vor fi organizate un şir de activităţi întru comemorarea victimelor deportărilor în masă din 13 iunie 1941. Este pentru prima oară când această dată neagră din istoria Basarabiei este comemorată sub egida Guvernului.

Conform programului, duminică, la ora 09.30, vor fi depuse flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. La orele 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc un miting de comemorare. Iar începând cu orele 12.30 se va desfăşura marşul participanţilor la miting, care va începe din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi va finaliza în regiunea Gării feroviare, unde vor fi depuse flori la piatra de temelie a viitorului monument în memoria victimelor deportărilor. În dimineaţa zilei de 13 iunie, în lăcaşurile sfinte vor avea loc slujbe de pomenire în memoria victimelor deportărilor. Citeste in continuare

Continuăm analiza proceselor-verbale alecondamnaţilor la moarte şi ani grei de lagăre de concentrare dinaşa-numita „operaţiune română”, care au fost instrumentate de către doidin cei mai odioşi călăi ai lui I. Stalin – Nikolai Ejov şi AndreiVâşinski. Primul episod al acestei cutremurătoare drame, inserat înultimul număr al revistei Literatura şi arta, se încheia cu analizaprocesului-verbal nr.53, semnat de cei doi protagonişti ai Marii Terori.
Primii80 de condamnaţi la moarte au fost executaţi pe 17 septembrie 1937.Peste 5 zile, la 22 decembrie, au fost împuşcate următoarele 11persoane. Ultimele 7 persoane ce figurau în procesul-verbal nr. 53,semnat de Ejov şi Vâşinski, au avut parte de încă câteva zile de viaţă,ele fiind executate în intervalul 26 decembrie 1937 – 28 ianuarie 1938.În cazul acestor 7 persoane, regimul odios comunist a căutat săsimuleze o verificare suplimentară a dosarelor, pentru a se evitaeventuale erori”regretabile”. Citeste in continuare

Executările în masă în perioada aşa-numitei Mari Epurări au atins cote inimaginabile în RASSM. Acest lucru îl demonstrează, de o manieră cutremurătoare, documentele desecretizate din arhivele SIS-ului şi MAI-ului ale R. Moldova. Doar în decursul unui singur an (august 1937-octombrie 1938) victime inocente ale politicii diabolice de exterminare au căzut peste 3000 de persoane din aşa-zisa „autonomie moldovenească”.
Chiar dacă, s-a considerat, o anumită perioadă, regimul comunist, în politica sa de exterminare în masă, se conducea, în special, aşa precum o declarau, în repetate rânduri, Stalin şi acoliţii săi, de principiul luptei de clasă, în realitate, nimicirea indezirabililor se efectua şi în baza criteriului etnic. O dovadă elocventă în acest sens o constituie şi aşa-numita „operaţiune română”, care a fost instrumentată şi implementată de către vârfurile organelor de represiune din perioada Marii Epurări – Nikolai Ejov, şeful NKVD-ului, şi Andrei Vâşinski, procurorul general al URSS, care au semnat câteva zeci de procese-verbale ale „Troicii speciale unionale”, trimiţând la moarte, cu preponderenţă, în baza criteriului etnic câteva sute de persoane nevinovate, de origine română din republica autonomă moldovenească. Este adevărat că şi Troica specială a RASSM a condamnat la moarte sute de etnici români, în baza aceluiaşi criteriu etnic, dar, până în prezent, nu s-a ştiut că românii moldoveni din pseudoformaţiunea statală „moldovenească” au avut parte de o „atenţie specială” din partea „corifeilor” terorii comuniste – Ejov şi Vâşinski. Cele câteva zeci de procese-verbale, depistate în arhiva SIS-ului Republicii Moldova, semnate de doi monştri, înfiorează nu numai prin cruzimea fără margini de care erau în stare cei doi promotori importanţi ai terorii „roşii”, de fapt, chiar cele două vârfuri de lance ale acesteia, în acel moment, ci şi prin pedantismul şi scrupulozitatea cu care a fost promovată întreaga „operaţiune română”. Citeste in continuare

Citeste in continuare

Seara de 7 octombrie 2009 a adus în multe oraşe româneşti acţiuni de comemorare a victimelor represiunii comuniste din Chişinău din aprilie 2009. Cot la cot, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins lumânări şi au ţinut un moment de reculegere, acţiunea având titlul “NOI NU UITĂM”.

Amintim că în timpul protestelor din aprilie 2009 mii de persoane s-au opus rezultatelor alegerilor de la 5 aprilie. În urma acelor evenimente sute de persoane au fost reţinute de forţele de ordine, majoritatea s-au plâns că au fost supuşi torturii din partea oamenilor legii. Totodată, presa a scris despre câteva persoane decedate în condiţii suspecte printre care Valeriu Boboc, 23 de ani, Eugen Ţapu, 26 de ani, Ion Ţâbuleac, 22 de ani, Maxim Canişcev de 20 de ani.

O parte din oraşele unde eroii din Piaţa Marii Adunări Naţionale n-au fost uitaţi (click pe nume pentru detalii)

Braşov, Bucureşti, Chişinău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Vaslui, Timişoara, Tulcea.

Citeste in continuare

Aproape o suta de studenti si elevi basarabeni care studiaza in Iasi, precum si mai multi tineri romani, au participat, miercuri seara, la un moment de reculegere in memoria sacrificiului facut de tinerii din Republica Moldova in timpul protestelor din luna aprilie de la Chisinau.

Tinerii basarabeni care invata in scoli si universitati din Iasi s-au adunat la ora 20.00 in fata Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, avand lumanari in maini, actiunea fiind organizata de Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor Tarii (ATRAG), transmite corespondentul MEDIAFAX. Citeste in continuare

Circa 30 de simpatizanţii campaniei Basarabia pământ românesc din Constanţa au ieşit seara trecută în Parcul din faţa Primăriei pentru a aprinde o lumânare şi a ţine un moment de reculegere pentru victimele represiunii comuniste din aprilie anul curent de la Chişinău. Citeste in continuare

În spirit de solidaridaritate cu victimele protestelor anti-comuniste de la Chişinău din seara de 7 aprilie şi după, în mai multe oraşe româneşti vor avea loc acţiuni de comemorare.

Startul îl va da Chişinăul, la ora 18.00 la monumentul lui Ştefan cel Mare, după care

la ora 20.00 fix ne întâlnim în:

Bacău – Piața Tricolorului din faţa Casei de Cultură

Bălţi - statuia lui Ştefan cel Mare

Braşov – în Piaţa Sfatului

Bucureşti – Piaţa Universităţii (borna km.0 al Libertăţii şi Democraţiei)

Cluj – în Piaţa Avram Iancu

Constanţa – în Piaţa Primăriei, la statuia Victoria

Dej – intrarea din Parcul Mic

Galaţi – în Grădina publică (la fântâna arteziană)

Iaşi - în faţa corpului A de la Universitatea A.I. Cuza

Orhei – monumentul lui Vasile Lupu

Petroşani – la biserica din centru (lângă hotel Onix)

Piteşti – în Piaţa Milea

Ploieşti – Piaţa Victoriei (în faţa Primăriei)

Sibiu – în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu (hotel Ibis), la momumentul Eroilor Revoluţiei din 1989.

Suceava -în faţa Casei de Cultură

Vaslui - la statuia lui Ştefan cel Mare

Tulcea – în Piaţa Civică

la ora 21.00:

Timişoara – în faţa Catedralei

Participanţii sunt rugaţi să vină cu o lumânare şi să o aprindă, în tăcere, în memoria sacrificiului pe care basarabenii l-au făcut pentru LIBERTATE.