Într-un hrisov, Mihai Viteazul se intitulează “domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei” confirmînd documentar prima unire politică a celor trei ţări româneşti
Mihai Viteazul, născut în 1558 la Tîrgul de Floci sau Drăgoeşti a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.
La sfîrşitul anului 1588, Mihai Viteazul devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar şi al otomanilor, a devenit voievod al Munteniei, efectiv de pe 11 octombrie.
Aderă la “Liga Sfîntă” creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii). Ulterior aderă şi Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană. Citeste in continuare
Cunoscut drept senior al Bucureştilor, istoricul Neagu Djuvara le-a spus studenţilor basarabeni de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi că deşi este foarte bătrân, îşi doreşte cu ardoare să vadă cu ochii lui refăcută graniţa pe Nistru.
„Noi avem o monedă de schimb cu Ucraina – Transnistria. Noi trebuie să le dăm Transnistria, cu condiţia ca Ucraina să refacă puţin graniţele de sud şi de nord ale Moldovei. În acelaşi timp, pentru că avem în Transnistria peste 40% populaţie românească, le vom zice locuitorilor de acolo că cine vrea să revină în Moldova o poate face oricând. Care vrea să se întoarcă le dăm pământuri la noi. Dar şi invers, cine vrea să rămână acolo pentru a deveni cetăţeni ai Ucrainei, o poate face fără probleme”, spune istoricul. Citeste in continuare
Podul de flori este titlul generic al unei acţiuni populare desfăşurate în mai 1990 şi iunie 1991de românii de pe cele două maluri ale Prutului. Pe fondul dezmembrării URSS-ului, cei de acelaşi sânge, separaţi după 23 august 1944, s-au putut în sfârşit regăsi.
Treptat, pe măsură ce noii servitori ai intereselor ruseşti din cele (deja) două state cu populaţie majoritar românească au căpătat stabilitate pe scaunul puterii, momentul efervescenţei populare a început să fie luat în derizoriu iar subiectul firesc al UNIRII românilor să fie un subiect tot mai depărtat, suprimat de nenumărate analize şi analişti, de preconcepţii cauzate de lipsa de cunoaştere şi mai ales, de un sentiment de neputinţă.
Astfel, generaţia mea a crescut cu titluri de genul “Podul de flori s-a veştejit“, Podul de flori s-a transformat în pod de tutun sau Podul de ghimpi peste Prut. La o căutare mai atentă despre subiect, cei interesaţi dau peste alte “piste” ale teoriei conspiraţioniste, mereu prezentă în asemenea momente. Putem vedea astfel în cartea reîntregirea României, de Gheorghe Gavrilă Copil, cum momentul a fost deturnat de reprezentanţii FSN, sau în teoriile unor istorici, cum au ieşit din România peste 25 de mii de terorişti sovietici, activi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Nu că fiecare teorie nu ar avea adevărul ei, dar NU ASTA E IMPORTANT. Podul de flori a fost ceea ce pentru cele două Germanii a fost dărâmarea Zidului Berlinului. La Podul de flori au participat peste 1 milion de persoane, iar asta certifică că poporul român şi-a făcut datoria. Voinţa populară a fost clară, mai departe politicienii sunt cei care au trădat. Citeste in continuare
“Unirea României cu Republica Moldova este o temă foarte importantă, dar şi delicată. Sunt unionist, dar acum avem alte probleme de rezolvat”, a recunoscut preşedintele moldovean, Mihai Ghimpu, în cadrul unui interviu acordat pentru Pro TV România.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova a ţinut să spună încă de la început că unirea acestor două state nu reprezintă o prioritate nici pentru el ca preşedinte, şi nici pentru partidul pe care îl conduce sau alianţa politică din care face parte.
Cu toate acestea preşedintele Ghimpu a menţionat că, deşi, numărul cetaţenilor moldoveni care sunt “pentru” unirea celor două ţări este din ce în ce mai mare, acesta ar fi insuficient, la un eventual referendum pe această temă, pentru că “ideologia comunistă şi-a realizat scopul, cetăţenii au fost manipulaţi, amăgiţi”, a explicat preşedintele. Citeste in continuare
Perechea România-Republica Moldova se află în fruntea listei celor mai obositoare dispute din Europa de Est, potrivit revistei The Economist. Publicaţia aduce două argumente pentru a demonstra existenţa disputei: unul oficial, prin care România încurajează acordarea cetăţeniei cât mai multor moldoveni, şi altul neoficial, prin care se ia în calcul „numărul considerabil de români care cred că ceea ce poartă azi numele de Republica Moldova nu este decât o provincie pierdută a României adevărate”. Sugestia ar fi că guvernanţii români ar avea o viziune iredentistă asupra teritoriului de peste Prut, pe care o camuflează pentru a nu primi reproşuri internaţionale. Pe internet răbufnesc însă toate frustrările, pentru că războaiele şi confruntările din Europa de Est s-au mutat deocamdată în spaţiul virtual. Aici, slovacii şi maghiarii se înjură fără bariere, lituanienii şi polonezii se bat de la egal la egal, bulgarii şi macedonenii se înfruntă zilnic pe tema limbii macedonene. Naţionaliştii bulgari susţin că Macedonia a fost un accident, că nu există o etnie macedoneană şi că acest teritoriu ar trebui să revină Bulgariei. Grecii cred, la rândul lor, că nu trebuie să existe o ţară cu numele de Macedonia, în vreme ce războiul dintre ucraineni şi polonezi este în plină desfăşurare pe internet, unde oricine foloseşte denumirea de Lwow pentru capitala Galiciei este un naţionalist polonez care omoară copii ucraineni ca să se distreze.
Spre deosebire de aceste înfruntări sângeroase, disputele dintre românii şi moldovenii de dincolo de Prut sunt mult mai temperate, cel puţin cele care nu se exprimă cu litere chirilice. Românii rămân însă naţionalişti, iar politicienii din ambele ţări vorbesc acum deschis despre inexistenţa limbii moldoveneşti. Preşedintele interimar al Republicii Molodva a declarat chiar că unirea cu România nu va putea fi împiedicată de nimeni dacă moldovenii şi-o doresc. Oficialii de la Bucureşti sunt mai precauţi, fiindcă planurile lor sunt pe termen lung şi nimeni nu-şi imaginează că în următorii ani s-ar putea şterge graniţa de pe Prut. Planul lui Traian Băsescu de acordare a paşapoartelor româneşti tuturor locuitorilor Moldovei care pot demonstra că au avut bunici născuţi în perioada dintre cele două războaie mondiale, când Basarabia era la România, va da totuşi roade destul de repede. Cetăţenii moldoveni vor fi izolaţi de restul lumii civilizate începând din anul viitor, după ce România va intra în spaţiul Schengen, iar singura lor şansă de a studia, munci sau călători în Europa este să ceară cetăţenia română.
Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi orice mişcare pe care o face spre Vest este amendată de tradiţionalul său protector din Est. Înainte de aniversarea revoltei tinerilor de la Chişinău, şeful Serviciului rus de Control Sanitar a ameninţat că sistează importurile de vinuri moldoveneşti pe motiv că nu corespund calitativ cerinţelor. Noul război al vinului începe însă din alte motive: Chişinăul şi Bucureştiul au semnat pe 29 martie un acord militar, două zile mai târziu prim-vicepremierul rus, Igor Şuvalov, a venit la Chişinău şi le-a cerut autorităţilor moldovene o integrare mai activă a republicii în spaţiul CSI şi alăturarea la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan. Liderii de la Chişinău au răspuns cu indiferenţă invitaţiei, hotărând, în schimb, să nu mai sărbătorească pe 9 mai Ziua Victoriei (Armatei Roşii împotriva fascismului), ci Ziua Europei, iar cu această ocazie să decoreze nu doar veterani ai armatei sovietice, ci şi foşti soldaţi ai armatei române, chiar dacă aceştia au întors târziu armele împotriva lui Hitler.
Jocul Basarabiei între România şi Rusia rămâne complicat, dar are şi pasaje amicale: un monument de bronz dedicat lui Dimitrie Cantemir, tovarăş de arme cu Petru cel Mare al Rusiei, cărturar şi om politic asumat de români şi moldoveni deopotrivă, va fi instalat la Moscova.
Zeci de tineri din România au parcurs câteva sute de kilometri ca să vină la Chişinău şi să-şi îmbrăţişeze fraţii de peste Prut. Au participat la un marş pe bd Ştefan cel Mare şi Sfânt, spre clădirea unde cândva a activat Sfatul Ţării.
Au dansat «Hora Unirii» în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, unde au susţinut şi un miting. Au scandat «România, nu uita, Basarabia-i a ta», şi toate acestea, cu ocazia împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
În anii precedenţi, în această zi, mulţi dintre tinerii care au avut curajul să se aventureze spre Chişinăul nu au trecut de vamă. Deşi nu aveau argumente reale, autorităţile comuniste au făcut tot posibilul ca liniştea să nu le fie perturbată de spiritul românesc.
Anul trecut, când comuniştii deja simţeau că li se clatină puterea, au depistat la vamă că grupul cetăţenilor români nu aveau suficienţi bani ca să se întreţină, nu aveau certificatul medical ce-ar fi demonstrat că nu sunt infectaţi cu virusul HIV sau nu aveau invitaţii legalizate de notar. Cu doi ani în urmă, tinerii care au organizat manifestaţiile au fost reţinuţi de către poliţie, iar unul dintre ei, cetăţean român, a fost expulzat în aceeaşi zi.
În această primăvară, ziua de 27 martie a trecut fără teamă, fără agresiuni, arestări, înjurături. Participanţii la manifestări au fost priviţi de unii ca nişte ciudaţi. Este un indiciu că s-a schimbat puterea, care însă nu a adus cu ea şi mentalitatea schimbată.
Preşedintele Ghimpu spune că în lumea de astăzi cea mai puternică armă este voinţa oamenilor.
Lider al Partidului Liberal, formaţiune extraparlamentară până la alegerile din aprilie 2009, Mihai Ghimpu, 58 de ani, a ajuns în doar câteva luni pe cea mai înaltă treaptă a puterii din Republica Moldova. La sfârşitul lui august era ales preşedinte al Parlamentului, iar pe 11 septembrie, în urma demisiei lui Vladimir Voronin, devine preşedinte interimar al ţării.
Ascensiunea sa spectaculoasă s-a petrecut pe un fundal politic tensionat. Imposibilitatea alegerii preşedintelui în Parlament a scufundat Republica Moldova într-o complicată criză constituţională. În acelaşi timp, ţara este afectată de o criză economică profundă care face şi mai dificilă viaţa cetăţenilor celui mai sărac stat european.
Ovidiu Nahoi: Dacă vreodată se va face unirea, v-aţi pus problema care va fi poziţia Republicii Moldova în România?
Mihai Ghimpu: Aceasta rămâne la discreţia timpului şi a cetăţenilor. Dacă or să dorească cetăţenii, şi în primul rând cei ai Republicii Moldova, nu îi va opri nici NATO, nici Federaţia Rusă, nici Bucureştiul. Eu ştiu un lucru, timpul lucrează în favoarea a ceea ce discutăm noi acum. De ce credeţi că a spus un deputat comunist că dacă se include limba română în Constituţie, înseamnă un prim pas spre unirea cu România? Noi vorbim româneşte. În Declaraţia de Independenţă votată în 1991 se vorbeşte despre limba română. A însemnat asta unirea cu România?
Nu, iată au trecut 20 de ani. Dar ei înţeleg că timpul lucrează, se schimbă generaţiile, oamenii cunosc adevărul, nu mai pot fi manipulaţi. Mai pot crede oamenii, aşa cum se spune pe ecranul televizorului, că România este ultimul imperiu, duşmanul celor care locuiesc în Republica Moldova? Trebuie să le oferim oamenilor posibilitatea să se informeze, iar oamenii să decidă. Am constituit Comisia de Cercetare a crimelor comunismului, care va scoate la iveală ce s-a întâmplat. Bătrânii au votat cu comuniştii, cu toate că pe ei i-a dus în Siberia, dar copiii lor nu ştiu despre toate astea. Întotdeauna timpul lucrează pentru adevăr. Citeste in continuare
Sute de tineri au participat la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Sute de tineri au participat sâmbătă la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Printre participanţi s-au aflat şi circa 100 de persoane care au venit din România pentru a marca acest eveniment. Mai multe manifestări, publice şi ştiinţifice, au căutat să marcheze evenimentul, derulat pentru prima dată în ultimii 8 ani fără represiunea forţelor de ordine.
La fel ca anul trecut, în 7 aprilie, tinerii basarabeni s-au aflat în avangarda mişcării pro-româneşti din capitala Moldovei. Un grup de câteva sute tineri au organizat un marş pe bulevardul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din centrul Chişinăului, spre clădirea unde cândva a activat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.
Ajunşi aici, aceştia au simulat actul unirii. Tinerii aveau drapele tricolore şi placarde cu inscripţia „Basarabia – pământ românesc”, iar cei din faţa coloanei purtau un afiş de câţiva metri pe care era înscris „Unire”. Citeste in continuare
Unirea Basarabiei cu România, din 1918, a fost sărbătorită la Chişinău, cu manifestări de amploare, pentru prima dată, după ce, anul trecut, fosta guvernare comunistă a pierdut puterea. Tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în Hora Unirii şi au simulat, în faţa fostului sediu al Sfatului Ţării, actul votării unirii, de acum 92 de ani. Citeste in continuare
Tinerii din Basarabia, România, Olanda, Suedia, Franța au sărbătorit Ziua Unirii la Chișinău.
E o zi istorică, poate cea mai importantă din toate timpurile. Dacă i-ați fi văzut pe acești tineri cu drapele tricolore, cu brancarde tricolore, cu bentițe tricolore! Generația Twitter va înfăptui Unirea!
Vă expediez și câteva poze. Cu mama și baiatul meu Cristi, cel pletos. Mama a reușit să se fotografieze și cu Vlad Pârâu, tânarul în port național. Acum doi ani, a fost reținut de călăii comuniști și expulzat din Basarabia din cauza acestui costum național românesc!!!! Citeste in continuare
Ora 10.00: Inapoi in Bucuresti, unii mai au de continuat drumul spre Brasov si Sibiu. Aceasta a fost Unirea din 2010, multumim tuturor celor care ne-au fost aproape!
Ora 01.00: Ne indreptam, iarasi spre granita ce doare… .
Ora 00.15: Ne despartim cu lacrimi in ochi de fratii romani din Chiisnau. Un sfarsit de saptamana incredibil.
28 martie:
Ora 21.13: Aceleasi bucurii am avut si pe alte plaiuri romanesti. Suntem la muzeul ostasilor romani din satul Varvareuca, raionul Floresti.
Ora 18.10: In Cetatea Sorocii se joaca Hora Unirii!!!
Ora 17.17: Suntem in Cetatea Sorocii. Ascultam ce spune ghidul, care si el este urmas al lui Stefan cel Mare. Tot drumul am fost urmariti de agenti SIS. La Orhei am vazut campiile si dealurile noastre.
Ora 10.00: Dupa ce am dormit ficare la prietenii din Chisinau si ne-am recuperat puterile, ne adunam sa pornim in excursia catre Orhei si Soroca.
27 martie:
Ora 18.30: Totul a fost superb! Mai frumos nu putea sa fie! Vom reveni si in urmatorii ani si vom face totul sa fie si mai frumos!!!! Ne vom tine de promisiune!!!!!
Ora 17.30: Ne urcam toti cei care am ramas sa ne ocupam de organizare intr-un autobuz, si strigam Unire. Soferul ne ameninta ca ne da jos, dar nu mai conteaza
Ora 17.10: Aprindem tortele pentru sarbatorirea Unirii
Ora 15.30: Ajunsi la cladirea Sfatului tarii votam cu totii Unirea:
Ora 15.10: Suntem deja foarte multi, e cea mai frumoasa manifestatie din cate au fost pana acum!
Ora 14.40: In fata sediului Ministerului de Interne strigam “Rusine sa va fie”, pentru crimele comise de politisti in aprilie
Ora 14.20: pornim in mars, coloana este una numeroasa si foarte entuziasta
Ora 14.15: Deja cateva sute de tineri striga Basarabia – Unire si Moldova a inviat/Adevarat a inviat
Ora 13.45: Oamenii incep sa se adune in fata Academiei de Stiinte. Apar primele steaguri tricolore fluturate
Ora 13.20: Intr-un final am ajuns la Chisinau, cu tot cu Vlad Parau. Acum incercam sa ne cunoastem fratii din Chisinau, sunt bucurosi ca si noi. O parte dintre noi steagurile, ceilalti sunt la masa. Bine v-am gasit!
Ora 09.44: Plecam in sfarsit din vama, fara Vlad Parau, intors absurd inapoi din cauza unei interdictii a regimului Voronin, perpetuat in prezent de actualul “regim democrat”. Suntem obositi si indignati… .
Ora 08.45: Stam de 150 de minute in vami. Dupa obositoarele formalitati asteptam ca si Vlad Parau, cetateanul expulzat pe 01 decembrie 2008, pentru ca purta costum national, sa fie acceptat in Republica Moldova dupa procedurile biroctratice.
Ora 05.55: Am ajuns la prima vama romana, formalitatile merg greu pentru 52 de persoane.
Ora 04.13: Inca 50 km si ajungem la o granita care nu ar trebui sa existe… .
Ora 02.00: Autocarul a ajuns la Ramnicu Sarat. Ne insotesc spre Chisinau studenti din Germania, Olanda, Franta, Suedia si Spania, veniti pentru a vedea cu ochii lor relatia dintre poporul unic al celor doua tari.
Ora 00.30: Suntem in autocar. Am inceput sa vizionam un episod din memorialul Durerii – o lectie de istorie ce nu se invata la scoala.
Ora 21.30: A venit in Bucuresti masina cu sibieni, care ni se alatura in drumul spre Chisinau.
Ora 21.00: Cei care nu au mai avut loc in autocar au plecat cu bine cu autocarele de linie.
Ora 18.47: messenger / Ahem Ehh: uhuuuuuuuu!!!!! se apropie momentul plecarii
Ora 14.00: Pleacă primele 2 maşini, diseară vor ajunge deja în Chişinău.
Suntem circa 100 de persoane din dreapta Prutului care vom merge la Chişinău la sărbătoare pe 27 martie şi apoi pe 28 martie la Orheiul Vechi şi Soroca. Suntem aceeaşi datorită cărora regimul comunist a înnebunit anul trecut şi a interzis oricărui cetăţean român să treacă graniţa pe 26 şi 27 martie. Suntem români şi dorim să descoperim Basarabia, iar acesta este jurnalul nostru de bord…
Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.
La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion. Citeste in continuare
Sute de tineri basarabeni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a participa la multe manifestaţii dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, potrivit Unimedia. Alături de ei s-a aflat şi un grup de 100 de persoane venite din România pentru acest eveniment. Tinerii au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, în direcţia clădirii unde în 1918 a funcţionat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.
Odată ajunşi în acest loc, tinerii au simulat actual unirii din urmă cu 92 de ani. Grupul s-a deplasat apoi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet unde, pe parcursul zilei, avusese loc şi un alt miting, şi au organizat „Hora Unirii“, precum şi o simulare a felului în care ar trebui (în viziunea lor) să se producă Unirea – tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au apropiat şi s-au îmbrăţişat reciproc. Citeste in continuare
La 27 martie 1918 s-a spus tuturor ca suntem romani. Este declaratia facuta de presedintele interimar Mihai Ghimpu, cu ocazia aniversarii a 92 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. La Chisinau manifestatiile au inceput din primele ore ale diminetii, iar oaspete de onoare a fost Roberta Anastase, presedinta Camerei deputatilor de la Bucuresti.
Circa 400 de tineri, o parte dintre care a venit de la Bucuresti, au sarbatorit astfel aniversarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Escortati de o masina de politie, tinerii au scandat ”Unire”, iar in fata Ministerului de interne, au schimbat mesajul: ”Rusine, rusine, rusine sa va fie”.
De ziua Unirii, Chisinaul a fost vizitat de o fosta Miss Romania. Este vorba de actuala presedinta a Camerei deputatilor de la Bucuresti, Roberta Anastase, care astazi si-a serbat si ziua sa de nastere.
Roberta Anastase a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare si a participat, alaturi de presedintele interimar, Mihai Ghimpu la o masa rotunda organizata de Uniunea Scriitorilor.
Nici mormintele fostilor deputati ai Sfatului Tarii nu au fost uitate. Oficiali, tineri politicieni, dar si oameni simpli au adus un omagiu celor care au semnat acum 92 de ani Unirea Basarabiei cu Romania.
Manifestatiile s-au incheiat seara cu o hora a Unirii in scuarul Operei Nationale. Potrivit politiei, nu s-au inregistrat incidente. La 27 martie 1918, Sfatul Tarii, legislativul de la Chisinau din acea vreme, a votat Unirea Basarabiei cu Romania
Spre deosebire de anii precedenţi, pe 27 martie 2010, dată de comemorare a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, nu va mai fi expulzat sau arestat niciun cetăţean.
Anul acesta, cetăţenii români şi tinerii basarabeni, aflaţi la studii în România, care vor veni în ziua de 27 martie la Chişinău pentru a serba Unirea istorică din 1918 pot să răsufle uşurat. Poliţia nu-i va mai acuza că au comis acte de huliganism, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul ultimilor trei ani, din 2007 până în 2009. Citeste in continuare
Manifestatiile vor avea loc la Chisinau, pe 27 martie, incepand cu ora 14.00. La ea sunt asteptati tineri romani din dreapta si din stanga Prutului, pentru a sarbatori impreuna ziua de 27 martie 1918, ziua cand Basarabia “de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, România”, transmite Romanian Global News.
Coloana de tineri se va strange in fata Academia de Stiinte (bulevardul Stefan cel Mare, numarul 1), pentru a merge apoi pe bulevardul Stefan cel Mare urmând Calea Unirii si votand inca o data Unirea la cladirea Sfatului Tarii (str.Al.Mateevici, 111). Dupa reconstituirea votului, la ora 16.30 se va face o Hora a Unirii si un spectacol de culoare si lumina in scuarul teatrului de Opera si Balet.
Organizatorii evenimentului sunt grupul de initiativa Spirit Romanesc, un grup apolitic, care promoveaza valorile nationale românesti în Basarabia. Grupul a fost constituit la initiativa unui grup de basarabeni în anul 2007. Din Romania vor veni circa 100 de oameni, membri si simpatizanti ai grupul de actiune Noii Golani, grup ce organizeaza de 4 ani campania “Basarabia pamant romanesc!” si alte actiuni pentru strangerea relatiilor dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului.
Un grup de tineri studenti romani si basarabeni, autointitulati ironic “noii golani”, si-a propus sa le dea o lectie politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului. Grupul s-a format la Bucuresti, in urma cu patru ani, si de atunci a organizat mai multe campanii. “Salvati Rosia Montana”, “Mars impotriva actualei clase politice”, “Libertate pentru basarabeni”, si “Basarabia, pamant romanesc” sunt cateva dintre actiunile initiate si desfasurate an de an de grupul de actiune “noii golani”. Pe 27 martie, odata cu sarbatorirea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, tinerii studenti planuiesc o actiune de anvergura la Chisinau. La actiune sunt asteptati mii de romani, dar si basarabeni.
Sute de tineri au participat la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.
