Diplomatul român, Gabriel Grecu, a fost arestat şi expulzat de către serviciile secrete ruseşti, sub acuzaţia de spionaj. Operaţiunea nu a fost una ferită de ochii lumii, ca în alte cazuri similare, ci a beneficiat de o întreagă acoperire în mass-media rusească. Multe din ipotezele legate de acest caz leagă scandalul de interesele din spaţiul pruto-nistrean, spaţiu disputat de-a lungul istoriei de cele două state.
Citeste in continuare

După reacția Ministerului rus de Externe cu privire la decorarea „călăilor” grupului Ilașcu cu Ordinul Republicii, Ilie Ilașcu a lansat astăzi o declarație pentru ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citată de Ziarul de Gardă.

„După ce preşedintele Mihai Ghimpu a semnat decretul de acordare a Ordinului Republicii membrilor grupului „Ilaşcu”, criminalii de stat de la Tiraspol, cât şi elementele şovine de la Moscova, au declanşat o isterie stalinistă. S-a alăturat acestei maşinării chiar şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, în persoana domnului Serghei Lavrov. Nu doresc să-mi pun mintea cu leprele autohtone, care de o săptămănă fac spume la gură, însă acţiunile lui Serghei Lavrov nu le pot trece cu vederea”, susține Ilașcu.

În declarația sa, Ilie Ilașcu ține să-i „aducă la cunoştintă” lui Lavrov că Republica Moldova este din anul 1991 un stat liber, suveran şi independent, care „nu are nevoie de dojeneala fratelui mai mare”. „Suntem sătui până în gât, de frăţia rusească a ultimilor 70 de ani, când ne-aţi luat cu japca tot ce am avut…”, se spune în declarație.

Potrivit lui Ilie Ilașcu, clasa politică de la Moscova dă dovadă de făţărnicie şi duplicitate, atunci când afirmă pe faţă că recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar prin spate – „întreprinde acţiuni energice de dezmembrare teritorială a statului moldovenesc”. Citeste in continuare

Germania a propus Rusiei intrare fara viza in UE daca isi va retrage trupele din Transnistria, informeaza Gazeta Wyborcza preluata de Radio Polonia. Propunerea a fost lansata de saptamana trecuta, la Ekaterinburg, de cancelarul german Angela Merkel liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, informeaza Gazeta Wyborcza preluata de Radio Polonia.

Merkel a repetat oferta facuta luna trecuta si a spus ca Bruxelles-ul va crea un consiliu comun cu Moscova care sa se ocupe de chestiunile de politica externa si de securitate, iar Germania va ajuta in schimb Rusia sa scape de regimul obligatoriu al vizelor in UE. Ceea ce ar insemna ca cetaţenii rusi vor putea sa intre liberi in Uniunea Europeana, inclusiv in Polonia, explica thenews.pl.

Nici presedintele Dmitri Medvedev, nici Serghei Prihodko, responsabilul de la Kremlin cu politica externa, nu au raspuns ofertei facute de Angela Merkel, precizeaza Radio Polonia. Citeste in continuare

Partidul Liberal (PL) cere Federaţiei Ruse recunoaşterea oficială a genocidului basarabean săvârşit de regimul comunist de ocupaţie în perioada 1940-1950. Totodată, PL solicită ca autorităţile ruseşti să-şi ceară iertare pentru suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei dintre Prut şi Nistru.

„Autorităţile de stat ale Republicii Moldova sunt datoare să ceară Federaţiei Ruse, succesoarea de drept a URSS, recunoaşterea oficială a crimei de genocid săvârşită de regimul sovietic de ocupaţie în teritoriul dintre Prut şi Nistru şi, dacă acest lucru este cu putinţă, exprimarea regretului şi a cererii de iertare pentru ororile şi suferinţele imense pe care le-a adus populaţiei noastre regimul sovietic de ocupaţie”, a declarat deputatul liberal, Corina Fusu.

De asemenea, Fusu este de părere că Legislativul moldovean trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pe lângă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, ca această crimă de genocid să fie recunoscută şi condamnată la nivel european, în documentele oficiale ale organismelor europene. Citeste in continuare

„Tragedia poporului osetin a mai amintit încă o dată despre acel pericol în faţa căruia stau toate popoarele mici de pe planetă. Lipsa garanţiei de apărare sigură, nedreptatea şi discriminarea întîlnită des din partea naţiunilor „titulare” care ne înconjoară, cheltuielelor intense a globalizării, transformă întrebarea supraveţuirii şi păstrarea popoarelor mici într-o întrebare foarte actuală”

Guvernatorul (başkanul) Găgăuziei Mihail Formuzal, 2008

“Suntem îngrijoraţi de tendinţele separatiste care se înregistrează în sudul ţării în ultimul timp, dar şi de atitudinea indiferentă a factorilor de decizie de la Chişinău, care neglijează pericolele în privinţa independenţei, suveranităţii şi integrităii teritoriale a Republicii Moldova.”

Preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, 19 aprilie 2010

„Trebuie să fiţi bătuţi ca să ne iubiţi?”

Ex-preşedintele Rep. Moldova, Vladimir Voronin, la întâlnirea cu

alegătorii din Comrat, 2009

Citeste in continuare

Conjunctura internaţională se întoarce atât de urât împotriva noastră, încât Republica Moldova, în mod normal, ar trebui să aibă astăzi cel puţin nişte nelinişti existenţiale. Dar lucrul acesta pare-se că nu se întâmplă. Dimpotrivă. Suntem plini de compasiune faţă de suferinţele altora.

COALIŢIA RUSO-GERAMANĂ ŞI AŞII EUROPENI AI CHIŞINĂULUI

Urmărim cu toţii la televizor cum se scufundă planeta. Cum agonizează UE în pucioasa crizei. Ne crucim văzând zvârcolirile Greciei, Spaniei, Italiei, Portugaliei, ca să nu mai vorbim de noii membri ai Uniunii Europene. Sub semnul întrebării e însuşi proiectul comunitar.

Boala greacă degenerează într-o pandemie politico-economică şi ameninţă să afecteze întregul continent, de la Vest spre Est, inclusiv Rusia. Ne scapă însă că problema cea mare e deja la noi acasă. Realitatea brutală şi crudă din jurul nostru o întrece pe cea străină din televizor. Citeste in continuare

Preşedintele rus Dmitri Medvedev are pe agenda vizitei sale de două zile pe care o începe luni la Kiev şi dosarul transnistrean. Analistul ucrainean Vitali Kulik apreciază că declaraţia comună pe care o vor semna în finalul convorbirilor pe această temă preşedinţii rus şi ucrainean Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, se va pronunţa pentru atenuarea regimului de sancţiuni împotriva Transnistriei în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor de comerţ extern, relatează Novâi Reghion.

În urma acestei vizite, Ucraina şi-ar putea deschide graniţa pentru mărfurile transnistrene, ridicând embargoul economic instituit în 2006 de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, la solicitarea Chişinăului, a sugerat, un oficial din cadrul executivului de la Kiev, citat de portalul Life News.

Kulik spune că este de aşteptat ca, după venirea la putere a forţelor proruse la Kiev, poziţiile Ucrainei şi Rusiei cu privire la Transnistria să se apropie din ce în ce mai mult. Citeste in continuare

Saptămâna trecută Republica Moldova a fost foarte prezentă în ştirile din publicaţiile online ruseşti. De vină este poziţia duală a autorităţilor de la Chişinău faţă de aniversarea celor 65 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Polemica pe marginea acestui subiect nu a încetat nici în această săptămână.

Începem această primă ediţie cu un interviu acordat de deputatul fracţiuni Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, pentru postul de radio rus Ecoul Moscovei. Citeste in continuare

Am un ritual: primul lucru pe care îl fac atunci când mă trezesc dimineaţa este acela de a deschide calculatorul pentru a citi ştirile. De-i frig, de plouă, de bate vântul, în fiecare dimineaţă execut cu stricteţe acest ritual.

Ziua de astăzi nu a fost o excepţie. Prima ştire care mi-a sărit în ochi a fost cea despre deblocarea economică a Transnistriei de către Rusia şi Ucraina. Mai întâi UNIMEDIA, apoi şi celelalte publicaţii online, căci aşa este la noi în presă: dă-i cu COPY, dă-i cu PASTE… . Citeste in continuare

Presedintele Moldovei, Mihai Ghimpu, a declarat ca Rusia continua politica sovietica. El a vorbit despre solutionarea problemei transnistriene, despre relatiile dintre Moldova si Rusia, dar si cele dintre Romania si Republica Moldova intr-un interviu acordat publicatiei Kommersant. In aceasta saptamana, liderii statelor CSI vor participa la un summit neoficial in capitala rusa, urmand ca unii dintre ei sa ramana la Moscova, pentru a participa la parada de Ziua Victoriei. Mihai Ghimpu, insa, va parasi capitala Rusiei imediat dupa summit. Pornind de la “scandalul” prin care presedintele Moldovei a refuzat sa participe la parada de 9 mai de la Moscova, Mihai Ghimpu a tinut sa precizeze ca a refuzat invitatia Kremlinului nu doar din motive economice, ci si din cauza ca invitatia a venit tarziu. El a mentionat ca autoritatile statului au primit invitatia la timp, insa doar pentru delegatia oficiala. Citeste in continuare

Controversa pe tema paradei de 9 mai de la Moscova a ridicat cortina, dezvăluind culisele unui epizod dintr-un război preponderent invizibil. Replicând dur declaraţiei lui Mihai Ghipu, potrivit căreia comunismul este la fel de criminal ca şi nazismul, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a atacat scandalos România.

UN DINTE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

Şeful diplomaţiei de la Moscova, comentând la Strasbourg, ultimele afirmaţii ale preşedintelui interimar al Republicii Moldova, s-a arătat indignat că liderul de la Chişinău pretinde compensaţii pentru ocupaţia sovietică. În loc să pună la îndoială semnificaţia sacră a victoriei asupra fascismului, a zis Lavrov, ar trebui să fie îngrijorat de atitudinea unor vecini occidentali care “nu recunosc naţiunea moldovenească drept naţiune” . Lăsând la o parte amestecul brutal şi de natură şovină al oficialului rus în disputele noastre identitare, lovitura sa, dată prin ricoşeu României, este pe cât de incalificabilă, pe atât de simptomatică. Puseul lui Lavrov, chit că sub formă aluzivă, arată că Moscova are un dinte mare împotriva Bucureştiului. Şi durerea e de măsea continuă creşte pe fondul unei lupte surde pentru Basarabia care se dă la ora actuală între Rusia şi România.

De unde şi impresia că pentru Moscova, Republica Moldova contează în jocurile ei geopolitice. Chişinăul continuă să rămână un potenţial cap de pot în disputa ruşilor cu UE şi SUA pentru refacerea sferelor de influenţă din spaţiul post-sovietic. Se pare că în ultimul timp Kremlinul se impacientează tot mai mult în urma eforturilor depuse de România în vederea în vederea unei desprinderi reale, nu declarate a acesteia de pe orbita rusească. Meciul pentru Basarabia între Rusia şi România se dispută aprig şi se joacă pe contre. Citeste in continuare

…nu ne grăbiţi cu „electoratul” din stânga Prutului. Acest electorat abia se formează. Lăsaţi lucrurile să decurgă firesc, natural şi de la sine. Să deschidem şcoli, să aducem ziare, să deschidem noi poduri, noi posturi de radio şi televiziune, să eliminăm vizele, să restabilim legăturile economice… Nu trebuie de căutat „semnificaţii” acolo unde ele nu există. Participarea la parada de la Moscova este forţată şi asta înţelege toată lumea.

Ar fi bine să fie şi o paradă la Bucureşti, unde Moldova să-şi trimită ostaşii „simpatici” (Filat). Au trecut abia 20 de ani de la desfiinţarea celui mai feroce stat – URSS-ul. Şi acesta e evenimentul crucial, fără de care, la drept vorbind, e greu de imaginat „independenţa” Basarabiei. Să nu grăbim istoria. Va dispărea şi Rusia, şi popoarele subjugate Kremlinului îşi vor căpăta independenţa. Şi nimeni nu se va întreba atunci „faţă de cine”? Independenţa R. Moldova e relativă. Şi asta nu din cauza electoratului. Noi nu putem, de exemplu, să afirmăm că suntem „independenţi” faţă de armata rusă din Transnistria. Ba din contra, noi suntem total dependenţi de ea. Citeste in continuare

Publicatia Kommersant mentiona participarea a 8 persoane la parada din partea Moldovei, insa maiorul Josan a precizat ca aceasta ar fi doar delegatia oficiala, la care se adauga si 70 de reprezentanti ai garzilor de onoare. “Kommersant da informatii eronate”, a spus maiorul. El a mentionat ca doar delegatia oficiala va fi prezenta la parada din 9 mai de la Moscova.

Intre Rusia si R.Moldova ar putea izbucni un nou scandal. Citeste in continuare

„Erou este acela care şi-a dăruit viaţa

unui lucru mai important ca el însuşi.”

(Joseph Campbell)

Am ales acest citat pentru a încerca să definesc eroul, care este abordat şi analizat din diferite perspective. Şi totuşi, ce reprezintă un erou? Nu este el oare o persoană care se distinge prin vitejie şi prin curaj excepţional în războaie, prin abnegaţie deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă? (definiţia DEX). Mă întreb acest lucru pentru a încerca a-mi răspunde de ce 8 tineri din Orhei, care şi-au dat viaţa pentru statul român, pentru libertate, dezrobirea Basarabiei de sub jugul bolşevic,  nu sunt recunoscuţi de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, încercând să-mi explic în acelaşi timp comportamentul funcţionarilor din această instituţie. Eroii pentru care militez au fost liceeni, un grup de luptători antisovietici cu numindu-se „Majadahonda”, care au plătit cu viaţa pentru curajul de care au dat dovadă arborând troicolorul pe instituţiile principale din Orhei în iarna anului 1940. Acum câteva zile, m-am prezentat la ONCE pentru depunerea unui dosar de cofinanţare pentru ridicarea unei Troiţe în curtea liceului unde aceşti tineri îşi făceau studiile, deoarece nici până în prezent nu se ştie locul înhumării lor după executare. Citeste in continuare

Emil Constantinescu critică insistenţa cu care actualul şef al statului, Traian Băsescu, înţelege să susţină Republica Moldova pe plan internaţional. Preşedintele României din 1996 până în 2000 subliniază într-un interviu acordat în exclusivitate pentru evz.ro că vizitele lui Băsescu la Chişinău sunt doar o dovadă de populism. Născut în Tighina, astăzi localitate din Basarabia, Constantinescu este de părere că România poate ajuta Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană doar printr-o diplomaţie atentă, care să nu irite Rusia.

Pe de altă parte, crede fostul preşedinte, Moscova nu va înţelege greşit implicarea României în planul american de scut anti-rachetă.

evz.ro: Aţi vizitat recent Republica Moldova. Cum aţi regăsit statul moldovean?
Emil Constantinescu: Dacă am încerca să ne cunoaştem istoria adevărată, am vedea că în fiecare moment important elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România. Nu au mimat şi nu s-au integrat la un proces de-a gata. În 1918, în Sfatul ţării, intelectualii din Moldova au fost primii care au cerut unirea cu România, urmaţi de cei din Bucovina. Citeste in continuare

Evenimentul cel mai semnificativ legat de vizita preşedintelui Băsescu la Chişinău este… tăcerea Moscovei. Nu a existat până acum nicio reacţie oficială după această vizită extinsă şi profundă, deşi oficialii ruşi au reacţionat până acum la gesturi incomparabil mai benigne ale Bucureştiului faţă de Chişinău. Şi totuşi, Moscova a tăcut. Semnificaţia acestei tăceri cuprinde în ea, poate, cheia înţelegerii regiunii. Dincolo de orice „tranzacţie” la nivel înalt sau toate declaraţiile politice de la Chişinău, cetăţenii RM sunt astăzi, de fapt, în faza în care trebuie să îşi decidă, cu adevărat, apartenenţa.

Lupta pentru spaţiul euroatlantic

România a fost şi ea, păstrând proporţiile, în aceeaşi situaţie la începutul anilor ’90. Situaţia Bucureştiului era atunci critică. Gesturile iresponsabile în politica externă ale lui Nicolae Ceauşescu au declanşat un veritabil război rece cu Moscova, sfidând, în acelaţi timp, America – ultima fiind cea mai mare şi cea mai gravă dintre erorile sale politice. Primul demnitar străin care vine la Bucureşti este Eduard Şevardnadze, ministrul de Externe al URSS (ianuarie 1990), iar la 11 februarie soseşte Secretarul american de Stat James Baker. Citeste in continuare

Republica Moldova trebuie sa aleaga intre granitele ei actuale si integrarea europeana, afirma analistul politic Fiodor Lukiankov, redactor sef al revistei “Rusia in politica globala”, intr-un comentariu pentru cotidianul Kommersant. In cazul ultimei optiuni, soarta teritoriilor din stanga Nistrului va deveni o durere de cap exclusiv a Rusiei, crede analistul rus. Citeste in continuare

Aleksandr Babakov, vicepreşedinte al Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), responsabil cu relaţiile cu statele membre CSI (Comunitatea Statelor Independente – toate fostele republici sovietice, mai puţin ţările baltice şi Georgia) a apreciat drept ”absurdă” aspiraţia unor forţe politice din R. Moldova de a se integra în România, într-un amplu interviu apărut în publicaţia ucraineană Segodnia, preluat de Agerpres. Citeste in continuare

Rusia acuza fortele speciale romane ca au provocat dezordine la Chisinau, dupa alegerile parlamentare din aprilie, a declarat, miercuri, consilierul pe probleme diplomatice al presedintelui rus, Serghei Prihodko (RIA Novosti, Regnum, MOLDPRES, , UNIMEDIA, Jurnal.md, POLITIK.MD, HotNews, REALITATEA.NET).

Disputa diplomatica dintre Chisinau si Bucuresti s-a mutat la Moscova si Bruxelles, continuand sa fie subiectul de prima pagina a ziarelor ruse si europene. Citeste in continuare

O delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova, formată din Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului, preşedinte PPCD, şi Veaceslav Untilă, prim-vicepreşedinte al Alianţei Moldova Noastră, participă la Adunarea Parlamentară NATO, care îşi desfăşoară lucrările în oraşul spaniol Valencia, între 14 şi 18 noiembrie. În cadrul dezbaterilor asupra raportului „Viitoarea agendă politică a NATO”, prezentat de dna Raynell Andreychuk (Canada) membrii delegaţiei Moldovei au iniţiat un amendament la proiectul Rezoluţiei „Viitorul relaţiilor NATO-Rusia”. Citeste in continuare