Partidul Naţional Liberal (PNL) îi sugerează guvernării să adopte o lege prin care cei care se consideră români să obţină dreptul să-şi treacă în acte naţionalitatea. „Paradoxal, dar etniile conlocuitoare au avut drepturi mult mai mari în acest sens decât românii, deveniţi victime ale ocupaţiei sovietice, care le-a interzis să se identifice drept români, i-a denaţionalizat”, a declarat joi, 3 iunie, la o conferinţă de presă la Info-Prim Neo preşedintele partidului, Vitalia Pavlicenco.

După obţinerea independenţei nu s-a făcut nimic pentru a schimba starea de lucruri, a remarcat Vitalia Pavlicenco. PNL propune ca cetăţenii care doresc să se identifice ca români să nu fie obligaţi să prezinte acte de confirmare, dar să o poată face în faţa notarului. În acest fel, la completarea chestionarului pentru obţinerea buletinului de identitate, paşaportului sau altui act de stare civilă acest act notarial să fie suficient pentru trecerea în documente a naţionalităţii. Citeste in continuare

Eram acolo…în Tiraspol. După ce taximetristul, în loc sǎ ne ducǎ la Liceul Teoretic “ Lucian Blaga” ne-a “deportat” la Liceul Moldovenesc “Dimitrie Cantemir”, toate pǎreau a fi şi mai urâte. Ne aflam într-un deşert unde absolut totul era uscat: feţele oamenilor, vorbele lor, chiar şi văzduhul era uscat. Ne sufocam…Păşeam repede ca sǎ ajungem la Oaza de pe strada Odeskaia 75, la Liceul Teoretic “Lucian Blaga”…
Privim peste drum şi, dintr-odatǎ, zǎrim o curte plinǎ cu panglici tricolore. Erau panglicile care şi le-au legat absolvenţii claselor a XII-a ai Liceului “Lucian Blaga”. Baloanele fluturânde, buchetele de flori şi zâmbetele sincere de pe feţele elevilor creau o adevăratǎ sǎrbǎtoare în mijlocul acelui deşert. Aici era! Acea oază de Românism pe care o cǎutam!
Aici era viaţǎ…mişcare…frumos…armonie. Citeste in continuare

Pentru a omagia memoria celor dispăruţi din viaţă în timpul protestelor anticomuniste şi pentru a marca un an de la revoltele care au propulsat Republica Moldova pe calea firească a democraţiei, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins o lumânare în locuri simbolice din oraşele din care provin, după cum urmează:

* Alba Iulia

* Bălţi ( în faţa Primăriei);

* Bistriţa (Piaţa Petru Rareş);

* Braşov (Piaţa Sfatului);

* Botoşani ( în faţa Muzeului de Istorie);

* Bucureşti ( Borna ,,KM.0 al Libertăţii şi Democraţiei” – Piaţa Universităţii);

* Buzău ( pe platoul Dacia);

* Caransebeş ( la crucea de lângă Catedrala Ortodoxă);

* Chişinău ( Piaţa Marii Adunări Naţionale);

* Cluj ( în faţa Catedralei Ortodoxe);

* Constanta ( la statuia Victoria din parcul de lângă Primărie);

* Cugir ( Parcul Primăriei);

* Dej ( Parcul Mic);

* Deva ( Parcul Cetăţii, lângă statuia lui Mihai Eminescu);

* Floreşti ( Piaţa Centrală);
* Galaţi ( lângă Teatrul Dramatic, la Monumentul Eroilor din decembrie 1989);

* Hunedoara ( Monumentul Eroilor, lângă hotel Rusca);

* Iaşi ( în parcul Voievozilor);

* Măgdăceşti

* Nisporeni ( Piaţa centrală, la statuia lui Ştefan cel Mare);

* Petroşani ( în faţa hotelului Onix);

* Piteşti ( Piaţa Milea, la monumentul eroilor din decembrie 1989);
* Ploieşti ( Piaţa Victoriei ( în faţa Primăriei) la monumentul eroilor din decembrie 1989)

* Oradea ( în faţa statuii lui Mihai Viteazu);

* Sibiu ( în faţa Casei de Cultură – la monumentul eroilor din decembrie 1989);

* Suceava ( Biserica Învierii Domnului – Biserica Trei Clopote, la troiţă);

* Slobozia ( în faţa Catedralei Ortodoxe);
* Slobozia Mare

* Ştefan Vodă;

* Târgovişte ( Platoul Prefecturii);

* Teleneşti

* Timişoara ( pe scările Catedralei);

* Tulcea ( în faţa Catedralei);

* Vaslui ( la statuia lui Ştefan cel Mare)

La 27 martie 1918 s-a spus tuturor ca suntem romani. Este declaratia facuta de presedintele interimar Mihai Ghimpu, cu ocazia aniversarii a 92 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. La Chisinau manifestatiile au inceput din primele ore ale diminetii, iar oaspete de onoare a fost Roberta Anastase, presedinta Camerei deputatilor de la Bucuresti.

Circa 400 de tineri, o parte dintre care a venit de la Bucuresti, au sarbatorit astfel aniversarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Escortati de o masina de politie, tinerii au scandat ”Unire”, iar in fata Ministerului de interne, au schimbat mesajul: ”Rusine, rusine, rusine sa va fie”.

De ziua Unirii, Chisinaul a fost vizitat de o fosta Miss Romania. Este vorba de actuala presedinta a Camerei deputatilor de la Bucuresti, Roberta Anastase, care astazi si-a serbat si ziua sa de nastere.

Roberta Anastase a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare si a participat, alaturi de presedintele interimar, Mihai Ghimpu la o masa rotunda organizata de Uniunea Scriitorilor.

Nici mormintele fostilor deputati ai Sfatului Tarii nu au fost uitate. Oficiali, tineri politicieni, dar si oameni simpli au adus un omagiu celor care au semnat acum 92 de ani Unirea Basarabiei cu Romania.

Manifestatiile s-au incheiat seara cu o hora a Unirii in scuarul Operei Nationale. Potrivit politiei, nu s-au inregistrat incidente. La 27 martie 1918, Sfatul Tarii, legislativul de la Chisinau din acea vreme, a votat Unirea Basarabiei cu Romania

Jurnalista Stela Popa spune că tinerii de peste Prut care au reuşit să determine înlăturarea regimului Voronin vor face în aşa fel încât să vină, cât mai curând, alături de România, în UE

Să fie oare posibilitatea de a lucra în Occident singurul motiv pentru care mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc să aibă în buzunar un paşaport românesc? Ce se consideră, cu adevărat, tinerii care, acum aproximativ un an, au înfruntat moartea la Chişinău pentru a răsturna ultimul regim de tip stalinist din Europa – moldoveni sau români? Stela Popa, şefa Biroului din România a postului de radio „Vocea Basarabiei”, a schiţat în trei cuvinte portretul colegilor săi de generaţie aflaţi dincolo de Prut – activi, dornici de schimbare şi inteligenţi.

Autoare a unui roman pe tema mişcărilor anticomuniste din Republica Moldova, apărut recent şi intitulat „100 de zile”, Stela Popa crede că aceia care erau copii în anii ‘90 şi care asistau, din interior, la surparea Uniunii Sovietice, simt româneşte şi vor să reintre în Europa ce le-a fost interzisă propriilor părinţi şi bunici. Dovada? „The Twitter Revolution”, adică impresionanta mobilizare a tinerilor basarabeni împotriva comuniştilor, prin intermediul reţelelor electronice de socializare. Vă propunem un dialog interesant despre aşteptările unei generaţii care şi-a răscumpărat cu mari eforturi libertatea. Citeste in continuare

O frumoasă sărbătoare de suflet – cu poezie, cântec şi amintiri – a avut loc la Liceul românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol. Cu ocazia celei de-a 19-a aniversări, aici s-au adunat grămăjoară profesori, elevi, absolvenţi şi părinţi pentru a-i spune şcolii dragi: „La mulţi ani!”. În aceşti ani zbuciumaţi, ei au fost o adevărată familie, mai ales când a trebuit să-şi apere liceul şi dreptul la limba română de agresiunile regimului separatist.

Manifestarea a început cu o slujbă religioasă şi sfinţirea instituţiei. „Este o tradiţie. Prima dată am sfinţit şcoala în 1992, iar ultima oară acum cinci ani, după ce am reparat-o în urma evenimentelor dramatice din 2004, când a fost distrusă de separatişti. Am luptat şi Dumnezeu ne-a ajutat să rezistăm”, spune directorul liceului, Ion Iovcev. Pentru el, cea mai mare realizare este că, în 19 ani, peste o mie de copii au fost salvaţi de ideologia smirnovistă. Un copil care a trecut prin Liceul „Lucian Blaga” ştie că vorbeşte româna şi ar putea da lecţii de demnitate naţională chiar şi unor politicieni de la Chişinău. „Pentru noi, anii de liceu înseamnă un examen al vieţii, o lecţie de patriotism adevărat, nu de paradă, de care vorbesc comuniştii”, spune Irina Bolboceanu, elevă în clasa a XI-a. Citeste in continuare

Câteva publicații din Romania vor fi vândute și în chioșcurile de presă din Republica Moldova. Acestea vor putea fi procurate începând cu 3 februarie în cioșcurile din rețeaua de distribuție a presei ”Moldpresa”

Astfel, în fiecare zi de miercuri, în chioșcuri vor putea fi găsite ziarele „Jurnalul Naţional”, „Adevărul”, „Academia Caţavencu”, „Gazeta sporturilor”, și „Pro Sport”. Citeste in continuare

Deşi este profesor universitar, critic literar, poet, eseist, Andrei Ţurcanu desfide rolul intelectualilor basarabeni în timpul evenimentelor din anul 1989. Repetă întruna că po­porul, cei mulţi, a fost miracolul acelor vremuri. Nu i-a plăcut rolul de observator, ci a acţionat fie de la tribună, fie din culise. A organizat multe mitinguri, dar a avut grijă să evite mereu vărsările de sânge.

Actualmente profesor la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chişinău, Andrei Ţurcanu a rememorat pentru Jurnalul Naţional câteva momente fierbinţi din anul renaşterii naţionale de dincolo de Prut.
Citeste in continuare

În aceste zile se împlinesc şaptesprezece ani din clipa în care naţiunea română i-a pierdut, într-un accident rutier tragic şi încă, în mare parte neelucidat, pe cei mai străluciți dintre cântăreţii ei, Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Piesele lor s-au transformat rapid în imnuri, asociate pe ambele maluri ale Prutului cu redeșteptarea națională și emanciparea de sub comunismul instaurat după al doilea război mondial. Ele i-au însoțit pe românii basarabeni pe parcursul luptei pentru redobândirea simbolurilor noastre naționale, în primul rând revenirea la alfabetul latin, la denumirea corectă a limbii noastre române, la valorile culturale comune cu tot spațiul etnic românesc, adoptarea tricolorului ca drapel oficial, al imnului ”Deșteaptă-te române” și a stemei. Citeste in continuare

De câte ori am visat anul 1989! Îl mai visez şi acum, fiindcă istoria e destul de zgârcită în file de măreţie, când un popor se înalţă în toată statura sa naţională, îşi aruncă spaimele şi cătuşele, îşi dezleagă aripile înlănţuite şi îşi zvârle haina de rob, îşi dezlănţuie energiile divine şi îşi strigă setea de libertate. Anul 1989 venea peste moldoveni ca o ploaie cu apă vie, care îi trezea la viaţă de la opincă până la vlădică, le reînnoda firul rupt al demnităţii naţionale, le curăţea memoria de zgură, minciună şi uitare, le amintea de originea lor daco-latină, de strămoşii legendari, de salba de cetăţi voievodale de pe Nistru, de Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi adevăratul Mihai Eminescu. În 1989 Chişinăul se zguduia de vocile mulţimilor care scandau „Unire, moldoveni!”, cerul se lumina de la cel mai frumos cor din lume format din zeci şi sute de mii de patrioţi, cor care „intona” tot pe atâtea voci „Limbă! Alfabet latin! Tricolor!”. Citeste in continuare

Jurnalişti în ţara lui Voronin
Jurnalişti intimidaţi, acces restricţionat la informaţiile oficiale, tipografii care refuză să tipărească ziare cu materiale anti-comuniste şi nici un fel de publicitate de stat. Aşa arată presa liberă din Republica Moldova, care este de părere că ori eşti cu comuniştii, ori cu dreapta. Nu e cale de mijloc. Citeste in continuare

Citeste in continuare

  Că statul român este unul slab care nu-şi apără cetăţenii o ştim de multă vreme. Intrigă faptul că nu se schimbă nimic de când am intrat în UE şi aceeaşi nepăsare crasă se păstreză, deşi avem mii de ONG-uri bugetivore şi frecătoare de fonduri al căror rezultat este ZERO şi provoacă doar lehamite. Ce scârbeşte şi mai mult este că aurotităţile statului nu-şi fac mai deloc treaba şi mai dezgustător este că nimeni nu se gândeşte la eficientizarea lor, ci doar la un maximum profit în termen cât mai scurt pe spinarea lor. Când va învăţa lumea să ia atitudine şi să nu mai permită nepăsarea şi bătaia de joc? 

    Aici puteţi citi suferinţele unui luptător pentru românism şi mă întreb: oare în România mai există contraspionaj sau a murit odată cu Ceauşescu? Oare în structurile inteligente şi de informaţii ale statului nostru mai există interes pentru ţară şi oamenii ei, sau doar pentru căpătuială cât mai rapidă?

„De-a lungul istoriei lor zbuciumate, moldovenii au avut patru mari povestitori – Ion Neculce, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu şi Ion Druţă”. Această apreciere, rostită de cercetătorul literar Theodor Codreanu din România în cadrul simpozionului ştiinţific „Ion Druţă – umanism şi contemporaneitate”, desfăşurat la 16 octombrie în incinta AŞM, a fost primită de către maestru cu vădită jenă, iar de către cei prezenţi – cu aplauze aprobatoare, notează Info-Prim Neo.

La mai bine de o lună din ziua când a împlinit 80 de ani (3 septembrie), prozatorul-academician a fost omagiat, într-un cadru festiv, de comunitatea ştiinţifică de la Chişinău. Evenimentul a inclus o serie de exegeze, interpretări şi analize ale operei druţiene, aparţinând unor cercetători notorii din Republica Moldova, România şi Letonia, şi s-a înscris armonios în contextul suitei de manifestări, încadrate în Anul Ion Druţă.

Alte câteva evenimente găzduite de acest generic au fost: lansarea volumului „Fenomenul artistic Ion Druţă” (coordonator – academicianul Mihail Dolgan) şi a biobibliografiei „Academicianul Ion Druţă” (circa 6000 de referinţe), inaugurarea site-ului specializat (www.druta.asm.md), punerea temeliei Muzeului Naţional „Casa Mare” la Soroca, serata de creaţie „Nunta melodiilor”, preconizată pentru ziua de 17 octombrie la Palatul Naţional, montarea la Naţionalul „Vasile Alecsandri” din Bălţi a spectacolului „Clopotniţa”, editarea la Bucureşti a celei mai recente opere druţiene, „Maria Cantemir – ultima dragoste a lui Petru cel Mare” etc. Citeste in continuare

Interviu cu scriitorul şi omul politic NICOLAE DABIJA, realizat de CLAUDIU TÂRZIU

Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948) scriitor, publicist şi om politic din Republica Moldova, profesor la Facultatea de Jurnalism din Chişinău, membru de onoare al Academiei Române, redactor şef al săptămânalului “Literatura şi Arta”, editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, conduce de câţiva ani Forul Democrat al Românilor din Moldova, organizaţie neguvernamentală, care luptă pentru renaşterea naţională a românilor din Basarabia şi Bucovina. Forul Democrat al Românilor din Moldova are peste 150 de organizaţii locale, cu peste 200.000 de membri, dintre care aproape jumătate sunt elevi şi studenţi. Săptămânalul condus de Nicolae Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicaţie basarabeană care susţinea revenirea “limbii moldoveneşti” la grafia latină, recunoaşterea identităţii dintre limba moldovenească şi cea română şi decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. Astăzi, “Literatura şi Arta” este unul dintre principalele ziare de opoziţie din RM Citeste in continuare

In luna iulie, “Formula AS” a facut o calatorie in Basarabia. Prima ei trecere peste Prut. O calatorie mult amanata, dar care s-a transformat in eveniment. Basarabia nu este cenusareasa despre care aflati din ziare si de la televizor. Este frumoasa, bogata, demna, isi regaseste identitatea si actul de nastere romanesc. Motiv de bucurie si sarbatoare pentru revista “Formula AS”, care va propune o campanie pe termen lung: Basarabia, altfel decat o stiti. Partea de inima romaneasca de care nu ne putem lipsi

Floarea-soarelui

Ani de zile am stat cu spatele intors catre Basarabia. Am refuzat categoric subiectul, ca tema pentru “Formula AS”. Nu mi-am lasat niciodata inima sa tresara, desi stiam ca gresesc. Traiam o mare dezamagire. Dupa ‘89, sperasem atat de mult in minunea Unirii, asteptasem cu atata nadejde ca ea sa se intample cu adevarat, fusesem asa de mandra pentru romanismul manifestarilor de la Chisinau, asa de bucuroasa ca istoria nu se facuse nici praf, nici scrum. Era acolo, intreaga, in puhoiul de oameni ce ocupasera piata centrala din capitala Moldovei, purtand pe piept tricolorul. Ce-a urmat a fost groaznic. Mocirla, si de o parte si de alta a Prutului. Dezinformare, demagogie, minciuni. Pe scena Unirii urcasera papusarii. Inclusiv la televizor si in presa, unde “sora” instrainata devenise, brusc, o latifundie comunista, iar “fratii” regasiti, niste oameni duplicitari, nehotarati intre Romania si Rusia. Lenesi, alunecosi, bautori in exces. Hoti de buzunare si racheti. Si de un patriotism depasit, plangacios… Sigur, simteam ca ceva nu e in regula in poveste. Ca se exagereaza, ca-ntotdeauna, pe negativ, dar era un negativ promovat cu atata insistenta, incat devenise convingator. Nici vorba de Basarabia, deci! Inainte sa trec peste podul cu flori, trandafirii se ofilisera… Citeste in continuare

Fotografie istorica: un milion de basarabeni aclama limba romana

Interviu cu directorul casei Limbii Romane de la Chisinau, Alexandru Bantoş

Suntem în preajma a două aniversări care fixează orientări tematice distincte ale acestui interviu — 19 ani de la decretarea limbii române drept limbă oficială a Republicii Moldova şi 10 ani de la deschiderea instituţiei pe care o conduceţi, «Casa Limbii Române». În ce măsură şi-a atins «Casa Limbii Române» obiectivele pe care şi le-a propus în 1998? Citeste in continuare

De Ziua Limbii a fost furat tricolorul

Singurul tricolor românesc expus duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) unde se sărbătorea Ziua Limbii Române a fost confiscat de poliţişti îmbrăcaţi în civil, iar unul dintre tinerii care au încercat să se opună acestui sechestru a fost reţinut, ţinut în arest până ieri dimineaţă, iar apoi dus în faţa instanţei de judecată. Citeste in continuare

Patru tineri din Chişinău au fost reţinuţi de poliţie, sâmbătă, şi ţinuţi închişi în condiţii inumane timp de două zile, pentru că intenţionau să imprime harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelică pe asfaltul din centrul capitalei. Ieri, aceştia au şi fost judecaţi la Judecătoria Buiucani şi amendaţi cu câte 20 de lei fiecare pentru „huliganism”. Citeste in continuare