Indiferent de coloratura etnopolitică de conjunctură care-i ajută pe românii de pe ambele maluri ale Prutului să se adapteze la anumite stări de facto şi de spirit survenite în istoria lor milenară, experienţa acumulată de-a lungul vremii a demonstrat nu o singură dată că, atunci când aceştia îşi construiesc viitorul comun, bazat pe nişte principii realiste, rezultatul este unul cu adevărat extraordinar. Iată de ce astăzi – când a apărut, în sfârşit, marea ocazie de a re-dimensiona colaborarea dintre România şi RM pe făgaşul unui veritabil pragmatism european – este foarte important să fie reevaluate carenţele şi avantajele experienţei parcurse şi să fie consolidaţi pilonii care au rezistat invaziilor politice. Aceşti piloni sunt mobilitatea în domeniul educaţiei, capitalul românesc investit în RM, piaţa comună de mărfuri extinsă, securitatea energetică a RM şi proiectele comune în arealul transfrontalier. Citeste in continuare

articol scris pentru revista Maluri de Prut de Mihai Tufa

Moldova fiecăruia dintre noi

Vreme de mai bine de 18 ani am crescut cu o bucată din Moldova dincolo de Prut. România face asta de 70 de ani, un timp care s-a dovedit a fi insuficient uitării. Iar în timp ce majoritatea celor de peste Prut nu şi-au uitat limba, mulţi dintre cei de dincoace se gândesc fie pragmatici, fie visători la acel ce ar fi dacă?.Nu voi dezbate în acest text motivele neuitării. Ele sunt fireşti, la fel de naturale precum sunt şi motivele care stau la baza unei relaţii dintre un părinte şi un copil abia născut. Chestiunea care merită o dezbatere reală o reprezintă suma atitudinilor fiecăruia dintre noi faţă de subiectul care a devenit Basarabia de un an încoace. Ei bine, odată înşiruite şi asumate, abia atunci putem trage o linie şi vom putea astfel identifica oportunitatea psihologică a apropierii faţă de cei care prea mult timp au fost fraţii noştri şi nu noi, pur şi simplu. Citeste in continuare

Pentru a omagia memoria celor dispăruţi din viaţă în timpul protestelor anticomuniste şi pentru a marca un an de la revoltele care au propulsat Republica Moldova pe calea firească a democraţiei, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins o lumânare în locuri simbolice din oraşele din care provin, după cum urmează:

* Alba Iulia

* Bălţi ( în faţa Primăriei);

* Bistriţa (Piaţa Petru Rareş);

* Braşov (Piaţa Sfatului);

* Botoşani ( în faţa Muzeului de Istorie);

* Bucureşti ( Borna ,,KM.0 al Libertăţii şi Democraţiei” – Piaţa Universităţii);

* Buzău ( pe platoul Dacia);

* Caransebeş ( la crucea de lângă Catedrala Ortodoxă);

* Chişinău ( Piaţa Marii Adunări Naţionale);

* Cluj ( în faţa Catedralei Ortodoxe);

* Constanta ( la statuia Victoria din parcul de lângă Primărie);

* Cugir ( Parcul Primăriei);

* Dej ( Parcul Mic);

* Deva ( Parcul Cetăţii, lângă statuia lui Mihai Eminescu);

* Floreşti ( Piaţa Centrală);
* Galaţi ( lângă Teatrul Dramatic, la Monumentul Eroilor din decembrie 1989);

* Hunedoara ( Monumentul Eroilor, lângă hotel Rusca);

* Iaşi ( în parcul Voievozilor);

* Măgdăceşti

* Nisporeni ( Piaţa centrală, la statuia lui Ştefan cel Mare);

* Petroşani ( în faţa hotelului Onix);

* Piteşti ( Piaţa Milea, la monumentul eroilor din decembrie 1989);
* Ploieşti ( Piaţa Victoriei ( în faţa Primăriei) la monumentul eroilor din decembrie 1989)

* Oradea ( în faţa statuii lui Mihai Viteazu);

* Sibiu ( în faţa Casei de Cultură – la monumentul eroilor din decembrie 1989);

* Suceava ( Biserica Învierii Domnului – Biserica Trei Clopote, la troiţă);

* Slobozia ( în faţa Catedralei Ortodoxe);
* Slobozia Mare

* Ştefan Vodă;

* Târgovişte ( Platoul Prefecturii);

* Teleneşti

* Timişoara ( pe scările Catedralei);

* Tulcea ( în faţa Catedralei);

* Vaslui ( la statuia lui Ştefan cel Mare)

Mi-am pus întrebarea: câţi dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului trec printr-o stare de uşor disconfort atunci când privesc harta actuală a României? Nu mi-am pus-o ca să găsesc un răspuns imediat. Ci ca să mă ajute să-mi continui gândul. Uneori, avem nevoie de întrebări   care să  genereze o avalanşă de gânduri, iar acestea să se materializeze în ceva care poate fi comunicat şi altora. Mie întrebarea anterioară mi-a generat alta: “De ce ar trebui un român de pe malul stâng sau drept al Prutului să nu îndrăgească actuala configuraţie a hotarului estic al României?” În mod logic, sentimentul frustrării faţă de o stare conştientizată ca anormală este cu atât mai mare cu cât pierderea, lipsa care produce anormalitatea este mai semnificativă. Astfel, dacă există oameni care au pierdut mai mult decât alţii, este în firea lucrurilor ca aceştia să fie mai hotărâţi să-şi recapete ceea ce au pierdut, să vrea să revină la starea de normalitate. Citeste in continuare

Astăzi, cu prilejul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat, în România, grupul nostru a organizat un FlashMob prin care am cerut elaborarea unui acord bilateral între România şi Republica Moldova prin care cetăţenilor României să li se permita accesul în Republica Moldova pe baza actului de identitate.

FlashMobul a avut forma unui grup de oameni, despărţiţi de o sârmă ghimpată. Participanţii au purtat tricouri negre cu următoarea inscripţie:

Citeste in continuare

Aproape o suta de studenti si elevi basarabeni care studiaza in Iasi, precum si mai multi tineri romani, au participat, miercuri seara, la un moment de reculegere in memoria sacrificiului facut de tinerii din Republica Moldova in timpul protestelor din luna aprilie de la Chisinau.

Tinerii basarabeni care invata in scoli si universitati din Iasi s-au adunat la ora 20.00 in fata Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, avand lumanari in maini, actiunea fiind organizata de Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor Tarii (ATRAG), transmite corespondentul MEDIAFAX. Citeste in continuare

Moldovenii şi românii din Kazahstan nu sunt despărţiţi de un Prut, nici de un zid Schengen. Ajunşi în aceste ţinuturi cu forţa, duşi cu vagoanele în perioada deportărilor staliniste sau la desţelinirea stepelor kazahe la mijlocul secolului trecut, foştii basarabeni s-au unit într-o organizaţie care se numeşte «Asociaţia românilor şi moldovenilor din Kazahstan». Citeste in continuare

Vameşii care nu vor respecta decretul preşedintelui Republicii Moldova privind ridicarea vizelor pentru România vor fi traşi la răspundere, avertizează şeful statului, Mihai Ghimpu, citat de corespondentul NewsIn. Citeste in continuare

Ora 14.00. La poarta şcolii din s. Doroţcaia, r. Dubăsari, parchează trei autocare cu aproape 200 de copii din or. Grigoriopol. Elevii se grăbesc să îşi ocupe locurile în bănci pentru că în scurt timp va suna la clasă. Laura Jitariuc din Grigoriopol, elevă în clasa a 9-a, parcurge zilnic, timp de opt ani, 17 kilometri cu acelaşi autocar ca să ajungă la lecţii în Doroţcaia. Citeste in continuare

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat la RFI Romania ca va suspenda hotararea Guvernului prin care tara vecina a introdus vize pentru cetatenii romani. Cel mai probabil, formalitatile vor fi gata pana cel tarziu vineri, masura urmand sa intre in vigoare imediat. Citeste in continuare

Ceea ce vedeţi în poză este o scrisoare primită de o persoană pe care o cunosc. Este basarabean, iar scrisoarea este unul din ultimii paşi realizaţi înainte de a primi cetăţenia românească. Ultimul, ultimul îl va face atunci când va depune jurământul. A fost o cale lungă până la această scrisoare şi mult chin. Dacă nu greşesc a depus actele pentru a primi scrisoarea şi implicit cetăţenia română prin 2000. I-a fost greu. A făcut nopţi albe sub pereţii direcţiei pentru Cetăţenie din Bucureşti. A suportat frig, ploaie, vânt, foame, oameni nervoşi, cozi enorme… Toate pentru o hârtie.

Trecând prin acestea nici nu mai ai putere să te bucuri. S-a bucurat însă. Eu m-am cutremurat de această nedreptate: există români şi încă foarte mulţi, cărora nu le pasă sau nu le place de ce scrie în paşaport; şi sunt români care se luptă să li se scrie în actul de identitate că sunt români. Ironia sorţii.

Sursa: Cojocari Vitalie

Anunţul a fost făcut de Coaliţia majoritară care va forma noul Parlament moldovean.
Abolirea regimului de vize pentru români ar putea fi una dintre primele decizii ale noului Parlament de la Chişinău, care se va întruni în prima şedinţă cel târziu pe 29 august.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău au afirmat că vor anula vizele pentru români a doua zi după ce ajung la guvernare. Citeste in continuare

Biblioteca Congresului American a modificat tehnic codul internaţional ISO 639-2 şi identifică limba moldovenească ca o variantă a limbii române. Elementele de identificare „mo” şi „mol” vor fi înlocuite cu „ro”, „ron” şi „rum”. Iniţiatorul propunerii este administratorul variantei în limba română a site-ului Enciclopediei Libere Internaţionale. O serie de identificatori internaţionali de catalogare a editărilor, adică standardele internaţionale pentru coduri de limbă, au fost schimbate. Citeste in continuare

Vara asta a fost pentru mine timpul potrivit să văd Bucovina de Nord şi Sudul Basarabiei (pentru cei care nu ştiu, teritorii româneşti ocupate de sovietici în 1944, ce au trecut în 1991 în componenţa Ucrainiei).

Despre ce am găsit în Bucovina au scris înaintea mea alţi prieteni cu care am fost în aceste călătorii sau nu:
- Un grec
- Un costoboc, în 4 părţi: I, II, III, IV
- Un huligan, ce se urcă pe licee în timpul liber

Citiţi opiniile lor, dacă mai vreţi să mă întrebaţi alte chestii despre ce am găsit acolo, aştept curiozităţile voastre. O să vă povestesc în continuare despre ce am văzut în sudul Basarabiei spre sfârşitul lui august, am fost prea leneş să scriu articolul mai repede dar acum vreau ceva de la voi… Citeste in continuare

Vreme de 5 ani de zile, un profesor basarabean a dat ocolul lumii ca sa-si gaseasca fratii de neam si de limba, dusi de destin in toate colturile pamantului. Obtuzitatea oficialilor de la Bucuresti nu l-a impiedicat sa-si implineasca visul: o calatorie documentara, soldata cu mii de fotografii, dar si o calatorie initiatica, pe urmele sufletului romanesc

Citeste in continuare