“Dorim urgentarea decretarii limbii romane ca limba de stat in Republica Moldova”. Aceasta este rugamintea Comunitatilor Romanesti din Ucraina, adresata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, in cadrul intrevederii cu membrii Consiliului Director al Forumului Democratic al Romanilor din Moldova, transmite Unimedia.md. Presedintele Senatului Comunitatii Romanesti din Ucraina, Vasile Tariteanu, a declarat ca “unele societati din Cernauti, dirijate de comunisti, incearca sa introduca limba moldoveneasca in scoli, ca limba de stat”. Adresarea oficiala vine din numele celor peste doua sute de mii de romani din regiunea Cernauti, care sustin ca ceea ce se stipuleaza in Constitutie, “este un neadevar stiintific”. La randul sau, presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat ca astfel de hotarari se adopta numai in cadrul Parlamentului, si nu de unul singur, prin emiterea unui decret. Totodata, el a mentionat ca in Moldova exista moldoveni care vorbesc limba romana, iar limba moldoveneasca nu o vorbeste nimeni. El a explicat ca conducerea ar trebui sa se ocupe de ridicarea nivelului de viata a cetatenilor, astfel ca acestia sa nu poata fi manipulati de politicieni, iar disputelor pe marginea temei roman-moldovean sa se puna punct. Fostul ministru al Culturii, Ion Ungureanu, este de parerea ca nu mai este loc pentru discutii, odata ce in cadrul Marii Adunari Nationale din 1989 s-a citit Declaratia, care stipula ca “suntem romani si limba e romana”. Citeste in continuare

Scriitorul Paul Goma, cel mai cunoscut dizident politic român din perioada ceauşistă, a anunţat pe jurnalul pe care îl ţine pe pagina sa de web, că se va întoarce în Basarabia. El este aşteptat la Chişinău pe 2 octombrie 2010, exact în ziua când va împlini 75 de ani.

Scriitorul a emigrat din România în 1977 împreună cu soţia şi fiul în Franţa, cerând azil politic. Chiar şi după căderea regimurilor comuniste în estul Europei, scriitorul a refuzat până acum să se întoarcă acasă, declamând că nu călătoreşte în ţări comuniste. Într-o luare de poziţie la postul de televiziune Realitatea TV, Goma a povestit: “Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit să mă vadă şi m-a poftit acasă. Chiar aşa mi-a zis: “dar viniţi acasă”. Şi eu am fost foarte impresionat. Am zis să mă mai gandesc dar deocamdata nu o să vin pentru că şi la voi, ca şi la noi, şi la Chişinau şi la Bucureşti, există comunişti. Şi atâta vreme cât există comunişti în guvern şi peste tot, eu nu am ce căuta în aceste ţări.”. Goma a refuzat de asemenea reîntoarcerea în România în 2006, la crearea comisiei Tismăneanu, sub acelaşi motiv. Citeste in continuare

„Preocupările celor cu „uşa din spate” sunt nejustificate de moment ce noi acasă avem o stare de spirit extrem de europeană. Sunt tentat să cred că ceea ce a scris presa la subiectul în cauză este o chestiune mai mult inventată”.

Astfel a comentat ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, articolele apărute în presa europeană precum că România bagă Republica Moldova prin uşa din spate în UE, acordând în masă cetăţenie română.

Iurie Reniţă consideră că ceea ce s-a scris este inventat de cei care nu s-au documentat suficient la subiectul în cauză sau care nu doresc să vadă Republica Moldova în marea familie europeană şi doresc să menţină starea conflictuală de altădată dintre Chişinău şi Bucureşti.

„Există o voinţă foarte clară a cetăţenilor noştri de integrare europeană, un aspect care nu este ceva ce Europa nu cunoaşte. Este o chestiune absolut firească să se găsească soluţii pentru urgentarea procesului de integrare. Liberalizarea regimului de vize cu UE ar mai elimina din suspiciunile, pe care, oricum, le consider neîntemeiate. În plus, România şi Republica Moldova au acelaşi fundament lingvistic, istoric şi cultural. Este un adevăr pe care toată lumea ar trebui să-l ia în considerare atunci când se pronunţă pe un aspect sau altul al raporturilor bilaterale”, a spus Iurie Reniţă într-un interviu pentru Adevărul. Citeste in continuare

Relatiile de parteneriat vor fi extinse, iar interactiunea dintre Serviciul de Informatii Externe al Romaniei si Serviciul de Informatii si Securitate al R. Moldova, in cadrul comunitatilor informative europene, va fi aprofundata. Acestea au fost principalele subiecte de discutii dintre sefii institutiilor mentionate. Mihai-Razvan Ungureanu, directorul SIE, s-a aflat in perioada 15-17 iulie, la invitatia lui Gheorghe Mihai, directorul SIS, intr-o vizita de lucru la Chisinau. De asemenea, pe 16 iulie, Mihai-Razvan Ungureanu si Gheorghe Mihai au avut o intrevedere cu presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. In cadrul intrevederilor, directorii celor doua servicii de informatii au discutat aspecte ale cooperarii bilaterale in vederea asigurarii securitatii nationale ale Republicii Moldova si Romaniei, starea si perspectiva interactiunii Citeste in continuare

Când Teodor Baconschi a inaugurat consulatele de la Bălţi şi Cahul vinerea trecută, ministrul de Externe le-a prezentat ca avanposturi ale Uniunii Europene în estul Europei. În realitate, partenerii noştri din UE privesc cu îngrijorare şi nemulţumire acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

De fapt, din momentul în care preşedintele Băsescu a anunţat în Parlament simplificarea procedurilor de dobândire a paşaportului românesc de către moldoveni ca reacţie la reprimarea demonstranţilor anticomunişti de la Chişinău, această decizie a devenit cea mai controversată şi contestată iniţiativă de politică externă românească în capitalele europene. Până acum, România a acordat doar aproximativ 100.000 de paşapoarte şi îşi propune să acorde în continuare maximum 10.000 pe an.

În mai 2009, diplomaţi europeni de rang înalt au descris decizia Bucureştiului drept „destabilizatoare” şi o potenţială ameninţare la adresa Parteneriatului Estic, care era pe cale de a fi lansat. Potrivit argumentului oficial, acordarea „în masă” a cetăţeniei române unui milion de moldoveni ar risca să genereze un exod de forţă de muncă ieftină pe pieţele vestice. În aceeaşi linie se situează şi un un articol publicat cu două zile în urmă în Der Spiegel în care Băsescu este acuzat că doreşte să sporească în acest fel populaţia ţării, iar România, că extinde Uniunea Europeană „pe uşa din dos”, fără acordul Bruxelles-ului, Berlinului sau Parisului. Citeste in continuare

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, şi preşedintele Academiei de Ştiinţe a R. Moldova /AŞM/, Gheorghe Duca, au anunţat astăzi demararea a 24 de proiecte de cercetare comune. Ei au declarat la o conferinţă de presă că cercetările vor fi efectuate de 400 de savanţi din ambele ţări în următorii doi ani, transmite MOLDPRES.

Preşedintele AŞM a spus că o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai celor două ţări au selectat cele 24 de proiecte de cercetare dintr-un total de 47 propuse spre finanţare. Fiecare proiect va fi susţinut de către guvernul român cu 250 de mii de lei româneşti /937 000 MDL/ şi de către guvernul moldovean cu 250 de mii de lei moldoveneşti.

“Proiectele sînt orientate spre modernizarea ambelor ţări, spre stimularea accesului lor mai performant pe piaţa ideilor, pe piaţa economică europeană şi mondială. Comunitatea ştiinţifică din România şi Republica Moldova dau astfel un exemplu cît se poate de grăitor pentru interesul reciproc, pentru teme comune de cercetare”, a declarat Ambasadorul Marius Lazurcă. Citeste in continuare

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut sprijinul Lituaniei pentru ca Republica Moldova să devină un subiect în atenţia UE, „mergând în principal pe ideea că R. Moldova ar trebui să facă parte, din punct de vedere al integrării în Uniune, din pachetul de ţări din Balcanii de Vest”, transmite Agerpres.

Băsescu care s-a aflat într-o vizită oficială în Lituania a anunţat că în discuţiile cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, s-a făcut o analiză legată de criza economică, atât la nivel european, cât şi la nivelul fiecăreia dintre cele două ţări.

„Am constatat că ambele guverne au fost în situaţia de a lua măsuri impopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar şi de reducere a cheltuielilor sociale”, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a menţionat că au avut loc discuţii cu privire la priorităţile României, care vizează intrarea în zona Schengen.

preluat de pe jurnal.md

El a explicat că este destul de greu în diplomaţie să vezi rezultate după doar şase luni, însă până acum cert este că România “are o relaţie mult schimbată cu Republica Modova, de exemplu”.

Deja au fost inaugurate două noi consulate în doar jumătate de an, după demersuri care au durat ani de zile.

În plus, Teodor Baconschi a anunţat că în septembrie este posibil să fie deschis la Chişinău şi Institutul Cultural Mihai Eminescu.

Şi tot din vecinătatea estică, la Bucureşti va fi aşteptat în toamnă ministrul de externe al Ucrainei, ţară cu care România are încă o listă de probleme nerezolvate: situaţia minorităţii române şi canalul Bîstroe. Citeste in continuare

„Ştefan cel Mare, căruia îi datorăm mult ca persoană care a orchestrat numele de Republica Moldova, în multe ţări din Europa şi Asia la acel moment” (V. Voronin, 2 iulie 2010)

Agenda dezbaterilor de la Chişinău este plină până la refuz şi asta va face din ultima jumătate a acestui an una dintre cele mai importante din istoria RM. Trei teme majore vor decide structura spectrului politic de la Chişinău după alegerile din noiembrie: relaţiile din AIE şi atitudinea faţă de PCRM, provocările ruso-transnistrene şi chestiunea identitară.

Un 7 aprilie care se poate împlini

Prima observaţie. Viitoarele alegeri pot împlini aspiraţiile de la 7 aprilie sau le pot anula iremediabil. Există o serie de restanţe morale pe care liderii politici ai Alianţei le mai au faţă de cei care au făcut posibilă venirea lor la putere prin presiunea morală pe care au exercitat-o la nivelul societăţii: identificarea vinovaţilor din 7 aprilie, condamnarea comunismului, demontarea verticalei puterii instaurate de „guvernarea Voronin” inclusiv în teritoriu etc. Multe dintre aceste teme au fost evitate invocându-se argumente de tip „criză constituţională” sau majoritatea precară din parlament. Dar asta nu înseamnă că ele nu mai sunt mize pe agenda viitoarei campanii care stă să vină. Citeste in continuare

Ministrul Mediului român Laszlo Borbely, a semnat ieri, 28 iunie 2010, la Chişinău, Acordul între guvernele României şi cel al Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării. Acordul urmeză să contribuie la relansarea cooperării transfrontiere în vederea regularizării cursurilor unor râuri sau a administrării comune a unor zone umede şi a unor arii protejate, ceea ce poate contribui la o viaţă mai sigură şi poate asigura locuri de muncă suplimentare, pe ambele părţi ale frontierei. Citeste in continuare

Preluarea expertizei româneşti acumulate în procesul de aderare la UE, reluarea transmiterii TVR-1 pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi posibilităţile de a face cât mai operativă asistenţa financiară nerambursabilă acordată de România în valoare de 100 milioane de euro – sunt principalele subiecte discutate de către viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov şi Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al MAE al României, Bogdan Mazuru, în cadrul întrevederii din 16 iunie.

În timpul discuţiilor a fost menţionată necesitatea coordonării acţiunilor de integrare europeană pe segmentul ajustării cadrului juridic la normele europene, asistenţa oferită în planul pregătirii negocierilor fiind de o importanţă majoră. Interlocutorii au convenit asupra consultării permanente a grupului de experţi ai RM pentru negocierile cu instituţiile europene.

Popov a reconfirmat dorinţa părţii moldave de a organiza şedinţe comune ale Guvernelor ambelor ţări şi de a scoate cât mai rapid de pe agendă subiectul reluării transmiterii TVR-1 pe teritoriul Republicii Moldova. Citeste in continuare

La 24 iunie, la Chişinău, va avea loc Reuniunea oamenilor de afaceri din R.Moldova şi România, desfăşurată în cadrul Săptămânii Investiţionale „Moldova Business Week 2010″.

La întrunire vor lua parte reprezentanţi ai CCI României, ai camerelor de comerţ, industrie şi agricultură judeţene, ai uniunilor patronale din România, agenţi economici. În cadrul manifestării vor fi organizate întrevederi individuale de afaceri, conform intereselor de colaborare bilaterală.

Din componenţa delegaţiei oamenilor de afaceri din România vor face parte circa 40 de întreprinzători ce activează în domeniile: – agricultură şi industria alimentară; industria metalurgică; industria textilă şi a încălţămintei; producerea aparatelor electrocasnice şi a utilajului industrial; producerea şi comercializarea articolelor de birou, hârtiei şi cartoanelor speciale; cercetare şi dezvoltare; energie regenerabilă; sectorul construcţiilor, servicii juridice şi de consultanţă de afaceri etc. Citeste in continuare

Operatorul naţional de comunicaţii „Moldtelecom” poartă negocieri cu România privind majorarea numărul posturilor româneşti retransmise în Moldova. Specialiştii de la întreprindere susţin că în Moldova predomină posturile tv ruse prin faptul că majoritatea posturilor tv româneşti, care prezintă interes pentru abonaţii potenţiali, sînt private de dreptul la retransmisie. Pe 22 februarie „Moldtelecom” a început să ofere un nou serviciu – televiziune digitală după tehnologia IP, care în prezent asigură acoperirea naţională cu transmisiunea a 60 de posturi tv. Dintre acestea unul este în limbă franceză, 14 în limba română, 19 cu subtitrare în română şi rusă şi 26 în limba rusă. Investiţiile în proiect au constituit circa 55 mil. lei.
infotag.md

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, a participat astăzi, la Bucureşti, la conferinţa cu genericul “România şi Republica Moldova în noul context (geo)politic: oportunităţi, provocări, soluţii”, unde a prezentat o trecere amplă în revistă a realizărilor de pe agenda bilaterală moldo-română pe parcursul ultimelor 10 luni, menţionând ataşamentul faţă de avansarea accelerată a relaţiilor dintre Moldova şi România.

Potrivit MAEIE, Andrei Popov s-a referit şi la necesitatea elaborării de comun acord a unui Plan de acţiuni concrete, care să valorifice posibilităţile oferite de parteneriatul strategic dintre cele două ţări în domeniul integrării europene. S-a menţionat, de asemenea, interesul pentru consolidarea dialogului politic dintre ţările noastre şi pentru consolidarea cadrului juridic al relaţiilor dintre ambele state.

În cadrul conferinţei, oficiali şi analişti politici au pus în dezbatere dimensiunea strategică a relaţiilor Republicii Moldova şi României şi semnificaţia parteneriatului privilegiat dintre ţările noastre în contextul iniţiativelor UE privind vecinătatea. Totodată, participanţii au scos în evidenţă consolidarea relaţiilor dintre ţări în domeniul economic, cultural şi al educaţiei. Citeste in continuare

“Sunt convins că Republica Moldova are potenţialul de a deveni o poveste de succes în vecinătatea estică a UE”, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi,în ajunul lansării dialogului privind liberalizarea regimlui de vize. Declaraţia a fost făcută în cadrul reuniunii Grupului informal de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, astăzi, 14 iunie.

În cadrul reuniunii a fost salutată lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, UE – Republica Moldova şi s-a exprimat speranţa unui parcurs accelerat în această direcţie.

Dezbaterile au evidenţiat consolidarea sprijinului pentru înregistrarea progreselor pe toate palierele prioritare ale relaţiilor UE – Republica Moldova: negocierile asupra Acordului de Asociere, regimul de vize, pregătirile pentru negocierea unui Acord aprofundat de liber schimb, asistenţa macro-financiară. Citeste in continuare

Guvernul a decis iniţierea negocierilor privind semnare unul Acord de colaborare dintre ministerele culturii ale R. Moldova şi României.

Totodată, executivul a adoptat Memorandumul de înţelegere a între Ministerul Mediului al RM şi Ministerul Mediului şi Pădurilor al României, privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului. Documentul din domeniul mediului a fost adoptat la Bucureşti la 27 aprilie şi urmează a fi aprobat şi de parlament.

timpul.md

La audierile din Parlamentul European privind evoluția relațiilor cu Moldova, mesajul deputaților a fost că, dacă nu vrea o dezamăgire ca în Ucraina, Comisia Europeană trebuie să susțină acum guvernul de la Chișinău. Prezent la audieri, eurodeputatul român Traian Ungureanu a salutat declarația Comisarului pentru extindere Stefan Fuele că dacă există o țară care merită cu adevărat o liberalizare a regimului de vize, această țară este Republica Moldova.

În privința sprijinului concret pe care UE îl va acorda Moldovei, Traian Ungureanu a remarcat o noutate încurajatoare: exact astăzi Comisia Europeană a remis Parlamentului UE planul de asistență microfinanciară: un pachet de aproximativ 90 de milioane de euro. Un lucru cu atît mai important cu cît premierul Filat, prezent la dezbateri, a subliniat importanța asistenței UE în condițiile în care Moldova și-a făcut lecțiile în ceea ce privește reforma economică. Citeste in continuare

„Tragedia poporului osetin a mai amintit încă o dată despre acel pericol în faţa căruia stau toate popoarele mici de pe planetă. Lipsa garanţiei de apărare sigură, nedreptatea şi discriminarea întîlnită des din partea naţiunilor „titulare” care ne înconjoară, cheltuielelor intense a globalizării, transformă întrebarea supraveţuirii şi păstrarea popoarelor mici într-o întrebare foarte actuală”

Guvernatorul (başkanul) Găgăuziei Mihail Formuzal, 2008

“Suntem îngrijoraţi de tendinţele separatiste care se înregistrează în sudul ţării în ultimul timp, dar şi de atitudinea indiferentă a factorilor de decizie de la Chişinău, care neglijează pericolele în privinţa independenţei, suveranităţii şi integrităii teritoriale a Republicii Moldova.”

Preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, 19 aprilie 2010

„Trebuie să fiţi bătuţi ca să ne iubiţi?”

Ex-preşedintele Rep. Moldova, Vladimir Voronin, la întâlnirea cu

alegătorii din Comrat, 2009

Citeste in continuare

Ministrul apărării naţionale al României, Gabriel Oprea, s-a întâlnit vineri, 4 iunie, la Iaşi, cu omologul său din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa.

În cadrul discuţiilor, desfăşurate la sediul Brigăzii 15 Mecanizată “Podu Înalt”, demnitarii au abordat subiecte legate de proiectele de colaborare militară bilaterală, aşa cum au fost convenite în timpul vizitei la Bucureşti a ministrului apărării din Republica Moldova, din luna martie 2010.

Miniştrii apărării au analizat stadiul elaborării Acordului de bază privind cooperarea în domeniul militar între cele două ministere. Totodată, ministrul Oprea i-a transmis ministrului Marinuţa că ministerul român al apărării a întocmit proiectul Hotărârii de Guvern privind donarea de către statul român a unor bunuri de uz didactic Institutului Militar al Forţelor Armate din Republica Moldova. Citeste in continuare

Partidul Naţional Liberal (PNL) îi sugerează guvernării să adopte o lege prin care cei care se consideră români să obţină dreptul să-şi treacă în acte naţionalitatea. „Paradoxal, dar etniile conlocuitoare au avut drepturi mult mai mari în acest sens decât românii, deveniţi victime ale ocupaţiei sovietice, care le-a interzis să se identifice drept români, i-a denaţionalizat”, a declarat joi, 3 iunie, la o conferinţă de presă la Info-Prim Neo preşedintele partidului, Vitalia Pavlicenco.

După obţinerea independenţei nu s-a făcut nimic pentru a schimba starea de lucruri, a remarcat Vitalia Pavlicenco. PNL propune ca cetăţenii care doresc să se identifice ca români să nu fie obligaţi să prezinte acte de confirmare, dar să o poată face în faţa notarului. În acest fel, la completarea chestionarului pentru obţinerea buletinului de identitate, paşaportului sau altui act de stare civilă acest act notarial să fie suficient pentru trecerea în documente a naţionalităţii. Citeste in continuare