Primăria Municipiului Chişinău, în colaborare cu Ministerul Apărării din R. Moldova şi Mitropolia Basarabiei şi Bucovinei, a organizat un pelerinaj la mănăstirile din Moldova şi Bucovina pentru un grup de 13 veterani, care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, în Armata Română. Pelerinajul a avut loc la cele mai reprezentative mănăstiri din judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava şi Neamţ.

De asemenea, la Casa Armatei din Iaşi a avut loc o întâlnire a ministrului Apărării Naţionale din România, Gabriel Oprea, cu veteranii de război din Republica Moldova. La întrevedere au mai participat Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Vitalie Marinuţă, ministrul Apărării din Republica Moldova, Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi, membri ai Parlamentului României. Citeste in continuare

Liderii AIE au luat o poziție comună referitor la situația politică din R. Moldova, astfel vom avea referendum la începutul lunii septembrie, iar la începutul lunii noiembrie alegeri anticipate parlamentare și prezidențiale.
Anunțul a fost făcut joi, 3 iunie, în cadrul unei conferințe comune dintre liderii AIE și Thorbjorn Jagland Secretarul General al Consiliului Europei, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău. Citeste in continuare

“Vă spun sincer și în public – eu mă autoidentific ca fiind moldovean. Am tot dreptul să fac acest lucru. Ne-am luptat și vom continuă să luptăm pentru dreptul fiecăruia. Noi, Partidul Democrat suntem o echipă de oameni serioși și considerăm că R. Moldova nu este un proiect temporar”. Acestea sunt principalele declarații lansate de către liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, în cadrul unui interviu pentru Eho Moskvî.

Declaraţiile lui Marian Lupu nu puteau rămâne fără ecou. Iată 2 dintre ele:

Opinii: Si eu sunt moldovean domnule Marian Lupu!

Ovidiu Mihalache, colaborator Ziare.com

“O parte din cetatenii Moldovei se autoidentifica cu romanii. Majoritatea se autoidentifica cu moldovenii. Avem si ucraineni si gagauzi si bulgari si rusi – iata de ce vorbeam despre o natiune politica. Noi ii tratam cu respect pe cei ce se considera romani, acesta este dreptul lor de cetatean si este decizia lor”, spune Marian Lupu.

Inalt, frumos, inteligent, cu scoli inalte pe la Moscova, ba si cu niste burse prin Europa, vorbind elegant limba romana, domnul Marian Lupu, cel pe care romanii din Republica Moldova il vedeau deja ca pe un viitor presedinte, ne trazneste brusc cu o declaratie de ne lasa lati! Citeste in continuare

Am fost sunaţi de o jurnalistă de la Komsomolskaia Pravda, gazeta de casă a comuniştilor din Moldova. Forţându-se cu greu să vorbească o tentativă de limba română, jurnalista Daria a încercat să deconspire marea provocare împotriva zilei marii victorii împotriva fascismului, sărbătorită de comunişti mai ceva ca ziua de naştere a lui Lenin…

Articolul Căpă.Ămdă

„Nu România este cea care are armată străină pe teritoriul Republicii Moldova”, a fost replica președintelui interimar, Mihai Ghimpu, la declarația făcută zilele acestea de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, precum că „vecinii de Vest ai Moldovei” nu ar recunoaște națiunea moldoveanească.

„Declarațiile sunt invenții nefondate și îmi pare rău. Ei se supără când eu spun, dar nu România are armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Cetățenii Republicii Moldova s-au convins că România recunoaște independența țării noastre și a fost prima țară care a făcut-o”, susține președintele Ghimpu.

Reacția lui Mihai Ghimpu intervine după ce ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, „i-a sugerat” lui Ghimpu să nu folosească Ziua Victoriei drept motiv pentru „speculaţii politice”. Citeste in continuare

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Iaşi, răspunzând întrebării adresate de un student basarabean, că România şi Republica Moldova se pot gândi să aibă mai multe servicii în comun, inclusiv serviciul poştal.

Studentul basarabean l-a interpelat pe şeful statului asupra posibilităţii ca România şi Republica Moldova să poată avea şi unele servicii publice în comun “până la integrarea politică şi economică a celor două ţări”, confom cu modelul construcţiei europene. “Putem avea în comun servicii de o mai mică însemnătate, pentru că până la integrarea europeană a Republicii Moldova mai este mult”, a spus tânărul, student la Facultatea de Filosofie, care a adăugat că şi serviciul de telefonie mobilă ar putea fi în comun între cele două ţări. Citeste in continuare

Rusia i-a cerut presedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, sa nu politizeze sarbatoarea Zilei Victoriei, insinuand in acelasi timp ca Romania nu recunoaste independenta Moldovei. Declaratia a fost facuta miercuri de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. “Rusia recunoaste independenta Moldovei”, a declarat ministrul Lavrov, adaugand ca “nu toti vecinii lor fac la fel”. Aceasta replica a venit in urma declaratiilor presedintelui Mihai Ghimpu, potrivit carora, in Moldova, “regimul totalitar comunist a fost introdus cu forta”, scrie Lenta.ru. Conform agentiei Interfax, Mihai Ghimpu a afirmat ca, pentru el, nazismul si comunismul sunt echivalente. Presedintele Moldovei a mentionat ca ia in calcul posibilitatea de a cere o compensatie Rusiei pentru daunele produse de regimul sovietic. In acest mod, seful statului moldovean si-a motivatat si neparticiparea la parada din 9 mai. Citeste in continuare

Publicatia Kommersant mentiona participarea a 8 persoane la parada din partea Moldovei, insa maiorul Josan a precizat ca aceasta ar fi doar delegatia oficiala, la care se adauga si 70 de reprezentanti ai garzilor de onoare. “Kommersant da informatii eronate”, a spus maiorul. El a mentionat ca doar delegatia oficiala va fi prezenta la parada din 9 mai de la Moscova.

Intre Rusia si R.Moldova ar putea izbucni un nou scandal. Citeste in continuare

7 APRILIE sau data Revolutiei tinerilor la Chisinau.

Pentru a marca aceasta data si pentru a cinsti memoria celor care si-au dat viata pentru libertate, invitam pe toti, din toate orasele romanesti, sa iasa in strada miercuri cu o lumanare.

- de la ora 18.00 in Chisinau (Piata Marii Adunari Nationale)
- de la ora 20.00 in oricare alta localitate din dreapta sau din stanga Prutului.

Pentru asta facem un apel la voi sa ne anuntati daca puteti iesi in orasul vostru, pentru a va pune in contact cu alte persoane pe care le cunoastem de acolo.
de la Timisoara la Piatra Neamt, de la Cugir la Medgidia, de la Balti la Soroca, cu totii putem iesi cu o lumanare pe 7 aprilie, ora 20.00 pentru a arata ca noi contam. Asteptam emailurile vostre cu orasul unde veti iesi si datele voastre de contact.

Noii Golani va saluta si va doresc Paste fericit, in care sa nu uitam de cei care au murit ca noi sa fim liberi. Unul a si Inviat…

„Pe 15 iunie, în cadrul consiliului de cooperare al Uniunii Europene cu Republica Moldova, va demara dialogul privind abolirea regimului de vize pentru Republica Moldova.” Declarația aparține premierului Vlad Filat, lansată în cadrul ședinței Guvernului.

„Rog până atunci să fim pregătiți cu câțiva pași înaintea condițiilor necesare pentru începerea abolirii regimului de vize”, a mai adăugat Filat către cabinetul de miniștri.

„Ataşamentul Guvernului de la Chişinău faţă de procesul pentru obţinerea regimului liberalizat de vize este foarte clar şi noi vom depune toate eforturile ca la 15 iunie, 2010 să demareze dialogul privind negocierile pe marginea acestui regim”. Acestea sunt declarațiile Joannes DE CEUSTER, șef al unității Aspecte Internaționale ale Migrației și Politici în domeniul vizelor, în urma întâlnirii cu conducerea Guvernului moldovean. Citeste in continuare

Recenta vizită a lui Traian Băsescu în Republica Moldova a refăcut, oarecum, simbolicul „pod de flori“ de peste Prut.

Decisiv a fost contextul de la Chişinău: în locul unui comunist acru precum Vladimir Voronin, preşedintele României a găsit parteneri rezonabili, care ne consideră „fraţi” şi nu „asupritori”.

Momentul e bun. Pentru prima oară în ultimii 70 de ani, Bucureştiul şi Chişinăul par a vorbi aceeaşi limbă: româna. Timp de o jumătate de secol (1940-1991), sub şenilele sovietice, moldovenii de peste Prut n-au putut să mişte-n front (cu o „pauză” de câţiva ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial).

Destrămarea URSS a fost momentul astral pe care România nu l-a fructificat. Cu o diplomaţie abilă şi energică, apropierea de Basarabia putea merge mai departe decât la simbolicul „pod de flori”. Dar pentru asta mai era nevoie de ceva: voinţă politică. Din nefericire, la Bucureşti domneau Ion Iliescu şi camarila sa pro-moscovită…

Acum însă, aştrii par să se fi aliniat din nou în favoarea noastră. Ia gândiţi-vă la o năstruşnicie: ce-ar fi ca noi, românii de pe cele două maluri ale Prutului, să mai surprindem o dată lumea cu o mutare de genul „Cuza 1859″?! Citeste in continuare

Emil Constantinescu critică insistenţa cu care actualul şef al statului, Traian Băsescu, înţelege să susţină Republica Moldova pe plan internaţional. Preşedintele României din 1996 până în 2000 subliniază într-un interviu acordat în exclusivitate pentru evz.ro că vizitele lui Băsescu la Chişinău sunt doar o dovadă de populism. Născut în Tighina, astăzi localitate din Basarabia, Constantinescu este de părere că România poate ajuta Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană doar printr-o diplomaţie atentă, care să nu irite Rusia.

Pe de altă parte, crede fostul preşedinte, Moscova nu va înţelege greşit implicarea României în planul american de scut anti-rachetă.

evz.ro: Aţi vizitat recent Republica Moldova. Cum aţi regăsit statul moldovean?
Emil Constantinescu: Dacă am încerca să ne cunoaştem istoria adevărată, am vedea că în fiecare moment important elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România. Nu au mimat şi nu s-au integrat la un proces de-a gata. În 1918, în Sfatul ţării, intelectualii din Moldova au fost primii care au cerut unirea cu România, urmaţi de cei din Bucovina. Citeste in continuare

Republica Moldova studiază atât posibilitatea construirii conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iaşi, cât şi a stocării rezervei strategice de gaze la depozitul din Mărgineni, a anunţat vicepremierul Valeriu Lazăr, potrivit ediţiei online a publicaţiei moldovene ECOnomist.
Conducta Drochia-Ungheni-Iaşi ar urma să transporte gaze de la monopolul rus Gazprom în România.
Citeste in continuare

Câteva publicații din Romania vor fi vândute și în chioșcurile de presă din Republica Moldova. Acestea vor putea fi procurate începând cu 3 februarie în cioșcurile din rețeaua de distribuție a presei ”Moldpresa”

Astfel, în fiecare zi de miercuri, în chioșcuri vor putea fi găsite ziarele „Jurnalul Naţional”, „Adevărul”, „Academia Caţavencu”, „Gazeta sporturilor”, și „Pro Sport”. Citeste in continuare

Decizia Guvernului român de a înfiinţa Agenţia Naţională pentru Cetăţenie a nemulţumit forţele politice de stânga de la Chişinău.

Acestea caută să acrediteze ideea că România îşi foloseşte calitatea de membru al UE, pentru a-i ademeni pe moldoveni. La rândul lor, unele ziare britanice au scris că „UE trebuie să vadă dacă moldovenii au dreptul la paşaport UE”.

Ordonanţa de Urgenţă aprobată vineri de Guvernul României privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie a tulburat apele în tagma politicienilor de stânga din Republica Moldova. Comuniştii din opoziţie susţin că astfel România îi fură cetăţenii Republicii Moldova. Citeste in continuare

În ultima zi a lunii ianuarie, autorităţile Bulgariei au acordat 450 de titluri de cetăţenie pentru etnici bulgari din străinătate. O mare parte dintre aceştia sunt cetăţeni ai R.Moldova. În decembrie 2009, circa 250 de dosare au fost acceptate. Citeste in continuare

Saptamana care se incheie a fost marcata de doua momente importante in relatia Europa-Romania-Moldova : constituirea unui Grup informal de prieteni ai Moldovei la Bruxelles si vizita lui Traian Basescu la Chisinau, insotit de aproape jumatate din guvernul Romaniei, un semnal puternic privind interesul romanesc fata de aceasta tara.

Primele rezultate concrete ale vizitei : decizia de infiintare a unei Autoritati Nationale pentru Cetatenie, care va accelera acordarea cetateniei romane celor care care au pierdut-o (cei mai multi fiind moldoveni) si un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de dolari pentru proiecte educationale, in primul rind. Exista si promisiunea conectarii retelelor energetice, a celor de transport, a retelei de cai ferate etc. Nu este pentru prima oara ca se vorbeste despre asa ceva in relatia dintre doua state, dar, data fiind noua putere de la Chisinau, exista mai multe sanse ca proiectele sa se infaptuiasca intr-un timp relativ scurt.
Citeste in continuare

Relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Romania s-au dezvoltat dintotdeauna destul de dinamic in pofida tensiunilor politice care au existat cu regularitate intre aceste două ţări, se arată într-un comentariu difuzat de agenţia Imedia.

Proverbială in acest sens a devenit declaraţia premierului de la mijlocul anilor 90, Andrei Sangheli, care spunea – cu referire la asistenţa, inclusiv economică a Bucureştiului – că Romania nu a acordat Republicii Moldova „nici un carandaş” (ru: creion – Imedia). Citeste in continuare

Pe lângă gafa făcută la plecarea “spre Kabul” de preşedintele român, vizita acestuia într-un cadru atât de prietenesc, de neimaginat anul trecut pe vremea aceasta, a reuşit să impulsioneze, momentan declarativ, cooperarea privilegiată dintre cele două state româneşti. Benefice au fost, pe planul propagandistic, întâlnirile avute cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, cu prim-ministrul Vlad Filat şi cu primarul Dorin Chirtoacă, vizitele la mormintele lui Grigore Vieru, Ion şi Doinea Aldea Teodorovici şi a membrilor Sfatului Ţării, precum şi reacţia călduroasă a oamenilor din Chişinău care au putut spune ce Băsescu nu a avut voie: UNIRE.

Dar până la UNIRE trebuie să vorbească faptele, multe şi importante. Să facem o mică trecere în revistă a promisiunilor despre fapte viitoare pe axa Chişinău-Bucureşti…

Una dintre cele mai impactante decizii anunţate de Băsescu cu ocazia vizitei sale este accea că România va acorda R. Moldova un sprijin financiar de 100 milioane de euro nerambursabili. Este vorba despre un program derulabil în 4 ani, iar banii for fi alocaţi în 4 tranşe anuale, câte 25 milioane euro. “Banii sunt destinaţi proiectelor pentru educaţie, modernizarea şcolilor, dar şi pentru proiecte de infrastructură locală”. Preşedintele român a precizat că finanţarea se va face în baza unui acord care urmează să fie negociat în zilele următoare şi care va respecta standardele europene. despre relaţia economică dintre România şi Republica Moldova şi grantul de 100 de milioane de euro a scris o analiză complexă Ziarul Financiar. tot ]n domeniul financiar, B[sescu a anunţat la începutul vizitei sale că România are la dispoziţie în 2010, 130 de milioane de euro din fondurile UE pentru proiecte cu Republica Moldova şi Ucraina. Romania s-a obligat sa obtina 30 milioane euro din fonduri europene, necesare construirii liniei electrice de 400 kV Suceava-Balti.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Pro TV Chişinău, că România a fost parte la formatul de negocieri privind situaţia din Transnistria, dar s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din 1991, şeful statului spunând şi că nu e mulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană. ” Trebuia să rămână şi să fie avocatul R.Moldova şi al integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a spus preşedintele, în interviul acordat Pro TV Chişinău, notează MEDIAFAX. Întrebat dacă integrarea R.Moldova în UE ar fi posibilă în absenţa unei soluţii în dosarul transnistrean, preşedintele a spus că UE a primit deja o lecţie dură prin integrarea Ciprului cu un conflict internaţionalizat şi că unul dintre principiile Uniunii este de a nu importa conflicte.

Insotit de aproape jumatate din membrii Cabinetului Boc, presedintele Basescu a venit cu proiecte concrete de sprijinire a Republicii Moldova, necesare pentru apropierea de Romania, dar si de UE, care vizeaza “conectarea infrastructurii romanesti” cu cea de peste Prut prin conductele de gaze, liniile de energie electrica si, nu in ultimul rand, caile ferate. Traian Basescu a sugerat importanta schimbarii liniilor de cale ferata moldovene cu unele cu ecartament mai mic care sa faciliteze legatura Chisinaului cu Romania, scrie şi România liberă. Un alt proiect important pe care Romania ar vrea sa-l realizeze este interconectarea sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iasi, astfel incat sistemul de transport de gaze al Romaniei sa fie cuplat cu cel al Republicii Moldova, iar cei de peste Prut sa nu mai fie dependenti doar de gazul rusesc, mai scrie România liberă.

JurnalTV anunţă că a fost abordată şi tematica unui acord privind învăţământul. “Extrem de important mi se pare acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a diplomelor. Acum avem 3.400 de bursieri, cetăţeni ai Republicii Moldova, care studiază în România. Dorim ca diplomele lor să fie recunoscute şi de autorităţile de la Chişinău”, a declarat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a venit la Chişinău cu o întreagă armată de miniştri şi specialişti în relaţiile româno-române. Până acum, dintre aceştia am reţinut că Ministrul Afacerilor Interne al României, Vasile Blaga, a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Moldova, Victor Catan. Cei doi oficiali au semnat o Declaraţie Comună şi au depus flori la placa comemorativă dedicată eroilor-poliţişti căzuţi la datorie iar miniştri de Justiţie ai celor două state româneşti, Cătălin Predoiu şi Alexandru Tănase au decis de a desemna un secretar de stat şi, respectiv, un viceministru pentru pregătirea în termen de 60 de zile a acordului de colaborare între Ministerul Justiţiei din Republica Moldova cu Ministerul Justiţiei din România.  Acordul va include în prevederile sale schimbul de cunoştinţe şi experienţă în domeniul dreptului, cel legislativ, al administrării justiţiei, al organizării şi funcţionării instanţelor judecătoreşti, al administraţiei penitenciare, al prevenirii şi combaterii infracţiunilor, inclusiv prin organizarea schimbului de specialişti şi delegaţii în scopul examinării problemelor care prezintă interes pentru ambele state.

Planuri multe, promisiuni şi mai multe… O eventuală nepunere a acestor planuri în practică, la termenele promise, vor stârni mari deziluzii în rândul celor care se aşteaptă la un viitor comun al celor două state. Şi vor ţine iar, cine ştie pentru cât timp, malurile Prutului despărţite…