Interviu cu scriitorul şi omul politic NICOLAE DABIJA, realizat de CLAUDIU TÂRZIU

Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948) scriitor, publicist şi om politic din Republica Moldova, profesor la Facultatea de Jurnalism din Chişinău, membru de onoare al Academiei Române, redactor şef al săptămânalului “Literatura şi Arta”, editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, conduce de câţiva ani Forul Democrat al Românilor din Moldova, organizaţie neguvernamentală, care luptă pentru renaşterea naţională a românilor din Basarabia şi Bucovina. Forul Democrat al Românilor din Moldova are peste 150 de organizaţii locale, cu peste 200.000 de membri, dintre care aproape jumătate sunt elevi şi studenţi. Săptămânalul condus de Nicolae Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicaţie basarabeană care susţinea revenirea “limbii moldoveneşti” la grafia latină, recunoaşterea identităţii dintre limba moldovenească şi cea română şi decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. Astăzi, “Literatura şi Arta” este unul dintre principalele ziare de opoziţie din RM Citeste in continuare

In luna iulie, “Formula AS” a facut o calatorie in Basarabia. Prima ei trecere peste Prut. O calatorie mult amanata, dar care s-a transformat in eveniment. Basarabia nu este cenusareasa despre care aflati din ziare si de la televizor. Este frumoasa, bogata, demna, isi regaseste identitatea si actul de nastere romanesc. Motiv de bucurie si sarbatoare pentru revista “Formula AS”, care va propune o campanie pe termen lung: Basarabia, altfel decat o stiti. Partea de inima romaneasca de care nu ne putem lipsi

Floarea-soarelui

Ani de zile am stat cu spatele intors catre Basarabia. Am refuzat categoric subiectul, ca tema pentru “Formula AS”. Nu mi-am lasat niciodata inima sa tresara, desi stiam ca gresesc. Traiam o mare dezamagire. Dupa ‘89, sperasem atat de mult in minunea Unirii, asteptasem cu atata nadejde ca ea sa se intample cu adevarat, fusesem asa de mandra pentru romanismul manifestarilor de la Chisinau, asa de bucuroasa ca istoria nu se facuse nici praf, nici scrum. Era acolo, intreaga, in puhoiul de oameni ce ocupasera piata centrala din capitala Moldovei, purtand pe piept tricolorul. Ce-a urmat a fost groaznic. Mocirla, si de o parte si de alta a Prutului. Dezinformare, demagogie, minciuni. Pe scena Unirii urcasera papusarii. Inclusiv la televizor si in presa, unde “sora” instrainata devenise, brusc, o latifundie comunista, iar “fratii” regasiti, niste oameni duplicitari, nehotarati intre Romania si Rusia. Lenesi, alunecosi, bautori in exces. Hoti de buzunare si racheti. Si de un patriotism depasit, plangacios… Sigur, simteam ca ceva nu e in regula in poveste. Ca se exagereaza, ca-ntotdeauna, pe negativ, dar era un negativ promovat cu atata insistenta, incat devenise convingator. Nici vorba de Basarabia, deci! Inainte sa trec peste podul cu flori, trandafirii se ofilisera… Citeste in continuare

Fotografie istorica: un milion de basarabeni aclama limba romana

1. Care este miza reala a razboiului ruso-georgian? Pot fi afectate de acest conflict Romania si, in mod special, Basarabia?

Miza reala a acestui razboi este afirmarea Rusiei ca putere dominanta, nu numai in Caucaz, ci in general la Marea Neagra. Aceasta pozitie suverana era pusa in pericol de politica pro-americana a presedintelui georgian Mihail Saakasvili si de aspiratiile Georgiei de a intra in NATO. In plus, sa nu uitam, pe de o parte, ca pe teritoriul Georgiei trece conducta prin care este transportat petrolul din Azerbaidjan pe o ruta care ocoleste Rusia, si, pe de alta parte, ca actiunea trupelor georgiene in Osetia de Sud folosita ca pretext de Moscova pentru a lansa atacurile armate asupra Georgiei era menita sa puna capat unei importante activitati de trafic si spalare de bani la care, potrivit saptamanalului “The Economist”, participau reprezentanti ai fortelor militare si serviciilor secrete ruse, implicati si in operatiuni de deturnare a ajutoarelor financiare internationale. Citeste in continuare

Vreme de 5 ani de zile, un profesor basarabean a dat ocolul lumii ca sa-si gaseasca fratii de neam si de limba, dusi de destin in toate colturile pamantului. Obtuzitatea oficialilor de la Bucuresti nu l-a impiedicat sa-si implineasca visul: o calatorie documentara, soldata cu mii de fotografii, dar si o calatorie initiatica, pe urmele sufletului romanesc

Citeste in continuare