Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

(Eroi au fost, eroi sunt încă! de Zorica Laţcu)

Sâmbătă, 17 iulie 2010, la sediul Asociaţiei Obşteşti „Memoria” de pe          strada Mihai Eminescu nr. 56, comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, Rep. Moldova, va avea loc comemorarea eroilor români care au căzut în luptele de apărare duse de diviziile 8, 13, 14 infanterie române (din componenţa Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Vărvăreni, Ghândeşti. Ziua comemorativă va începe la ora 12:00 cu o ceremonie religioasă de pomenire a ostaşilor. Astfel, va avea loc şi o expoziţie cu poze şi exponate din al doilea război mondial. Printre invitaţi se vor număra şi veteranii Armatei Române – martorii bătăliei de pe înălţimea „Bortoasa”. Comemorarea celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor aflate în ţară, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean.

Onoare, glorie şi veşnică pomenire ostaşilor căzuţi pentru reântregirea ţării.

Astăzi se împlinesc 61 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia. Cu acest prilej trist, în capitală, dar şi în mai multe localităţi din republică, sunt organizate mitinguri de comemorare a victimelor.

În dimineaţa zilei, la ora 8.00, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va fi inaugurată expoziţia comemorativă „Destine încarcerate”. Sunt expuse fotografii, scrisori ale deportaţilor, precum şi alte exponate de epocă. La ora 9.45, un miting de protest se va desfăşura la piatra comemorativă din faţa Gării din Chişinău.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ „IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Citeste in continuare

Pentru a omagia memoria celor dispăruţi din viaţă în timpul protestelor anticomuniste şi pentru a marca un an de la revoltele care au propulsat Republica Moldova pe calea firească a democraţiei, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins o lumânare în locuri simbolice din oraşele din care provin, după cum urmează:

* Alba Iulia

* Bălţi ( în faţa Primăriei);

* Bistriţa (Piaţa Petru Rareş);

* Braşov (Piaţa Sfatului);

* Botoşani ( în faţa Muzeului de Istorie);

* Bucureşti ( Borna ,,KM.0 al Libertăţii şi Democraţiei” – Piaţa Universităţii);

* Buzău ( pe platoul Dacia);

* Caransebeş ( la crucea de lângă Catedrala Ortodoxă);

* Chişinău ( Piaţa Marii Adunări Naţionale);

* Cluj ( în faţa Catedralei Ortodoxe);

* Constanta ( la statuia Victoria din parcul de lângă Primărie);

* Cugir ( Parcul Primăriei);

* Dej ( Parcul Mic);

* Deva ( Parcul Cetăţii, lângă statuia lui Mihai Eminescu);

* Floreşti ( Piaţa Centrală);
* Galaţi ( lângă Teatrul Dramatic, la Monumentul Eroilor din decembrie 1989);

* Hunedoara ( Monumentul Eroilor, lângă hotel Rusca);

* Iaşi ( în parcul Voievozilor);

* Măgdăceşti

* Nisporeni ( Piaţa centrală, la statuia lui Ştefan cel Mare);

* Petroşani ( în faţa hotelului Onix);

* Piteşti ( Piaţa Milea, la monumentul eroilor din decembrie 1989);
* Ploieşti ( Piaţa Victoriei ( în faţa Primăriei) la monumentul eroilor din decembrie 1989)

* Oradea ( în faţa statuii lui Mihai Viteazu);

* Sibiu ( în faţa Casei de Cultură – la monumentul eroilor din decembrie 1989);

* Suceava ( Biserica Învierii Domnului – Biserica Trei Clopote, la troiţă);

* Slobozia ( în faţa Catedralei Ortodoxe);
* Slobozia Mare

* Ştefan Vodă;

* Târgovişte ( Platoul Prefecturii);

* Teleneşti

* Timişoara ( pe scările Catedralei);

* Tulcea ( în faţa Catedralei);

* Vaslui ( la statuia lui Ştefan cel Mare)

Peste 50 de persoane, membri ai grupului “Noii Golani” şi simpatizanţi ai acestuia, au participat miercuri seara, la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii, Bucureşti, la comemorarea tinerilor decedaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, din Chişinău. De altfel, organizaţia a organizat comemorari în 30 de oraşe din Republica Moldova şi România. Citeste in continuare

Foto: urecheanuandrei.wordpress.com

După un an de la evenimentele din 7 aprilie 2009, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au comemorat victimile în aproape toate orașele românești din Republica Moldova și România. Această zi a fost comemorată și la Bălți de către un grup de 100 persoane.

Tinerii s-au adunat la orele 17.45 în Piața Vasile Alecsandri după care au pornit în marș către monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Aici s-au aprins lumânări și s-a ținut un minut de reculegere în memoria victimelor din 7 aprilie 2009.

S-au scandat lozincile: „În cinstea lor, în cinstea lor, în cinstea lor, EROILOR” și “Moldova a-nviat, Moldova a-nviat, Moldova a-nviat”.

Evenimentul a durat aproximativ o oră, după care în jurul orelor 20.00, într-un număr simbolic, un grup de 7 tineri a revenit la monumentul lui Ștefan cel Mare și pe fundalul melodiilor lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici, în gest de solidaritate cu studenții basarabeni din România, au reaprins lumânările.

Sursa: UNIMEDIA
Reporter: Andrei. U.

7 APRILIE sau data Revolutiei tinerilor la Chisinau.

Pentru a marca aceasta data si pentru a cinsti memoria celor care si-au dat viata pentru libertate, invitam pe toti, din toate orasele romanesti, sa iasa in strada miercuri cu o lumanare.

- de la ora 18.00 in Chisinau (Piata Marii Adunari Nationale)
- de la ora 20.00 in oricare alta localitate din dreapta sau din stanga Prutului.

Pentru asta facem un apel la voi sa ne anuntati daca puteti iesi in orasul vostru, pentru a va pune in contact cu alte persoane pe care le cunoastem de acolo.
de la Timisoara la Piatra Neamt, de la Cugir la Medgidia, de la Balti la Soroca, cu totii putem iesi cu o lumanare pe 7 aprilie, ora 20.00 pentru a arata ca noi contam. Asteptam emailurile vostre cu orasul unde veti iesi si datele voastre de contact.

Noii Golani va saluta si va doresc Paste fericit, in care sa nu uitam de cei care au murit ca noi sa fim liberi. Unul a si Inviat…

Guvernul va propune Parlamentului să declare ziua de 2 martie drept Zi de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. Potrivit Executivului, faptele de eroism de care au dat dovadă compatrioţii noştri trebuie să rămînă în memoria cetăţenilor Moldovei ca model de comportament al adevăraţilor patrioţi ai neamului, comunică MOLDPRES.

Victor Catan, ministru al Afacerilor Interne, a menţionat în şedinţa de Guvern că eroii acestui război au înscris o filă aparte în istoria statului nostru, ce constituie o adevărată şcoală a vieţii pentru tînăra generaţie, care urmează să preia ştafeta de edificare a unui stat unitar şi democratic. În total, la conflictul armat din 1991-1992 au participat circa 29 mii de persoane, dintre care 286 au decedat, iar alte 284 au rămas invalizi de gradele I şi II. Citeste in continuare

Primăria capitalei împreună cu Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor au pregătit un amplu program de manifestări consacrate împlinirii a 75 de ani de la naşterea marelui poet Grigore Vieru.

La 14 februarie Poetul ar fi împlinit onorabila vârstă de 75 de ani. Pentru a-i cinsti memoria, au fost preconizate un şir de manifestări, ce vor apropia sufletele participanţilor de marea inimă a lui Grigore Vieru, de bunătatea şi generozitatea lui. Citeste in continuare

Monumentul victimelor regimului totalitar comunist, care va avea dimensiunea de până la 10-12 metri lăţime şi 2 metri înălţime, va fi instalat în Aleea Gării din capitală până la sfârşitul anului curent. Schiţa monumentului a fost prezentată la şedinţa serviciilor şi direcţiilor municipale de către primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, şi sculptorul Iurie Platon, transmite Info-Prim Neo.

Schiţa prezintă mişcarea dinamică spre infinit, spre eternitate a unei mase de oameni. Această mişcare a unui tren format din corpuri omeneşti are trei dimensiuni – în prima oamenii mai sunt oameni, în cea de a doua oamenii se amestecă cu haosul maşinăriei, în cea de a treia – nu se mai poate înţelege dacă sunt oameni sau piese ale trenului morţii, care a dus spre Siberia şi Kazahstan mai mult de un milion de moldoveni. Citeste in continuare

    La Suceava, oamenii de la GIRB au organizat în cuibul elitist din mansarda Music Pub comemorarea celor doi apostoli ai românismului, sub forma unui act cultural la care au fost invitaţi poetul Ion Cozmei şi muzicianul Cristi Rangu, voce şi ghitară în trupele sucevene Odyssey şi Piatra.

    Cristi Rangu la ghitară şi voce împreună cu basarabeanca Dina Cepeliuc, studentă în anul II la universitatea suceveană au cântat unele dintre cele mai cunoscute şi vibrante melodii ale cuplului comemorat, ce au stârnit o emoţie vie în sufletele celor prezenţi.

    Poetul Ion Cozmei a povestit despre spectacolele pe care cei doi le-au susţinut la Suceava în perioada de renaştere naţională de la sfârţitul anilor 1980 ce a avut loc în Basarabia. A încheiat prin a recita o creaţie proprie dedicată memoriei celor dispăruţi.

    Pentru că aproape toate cântecele din repertoriul celor doi erau compuse pe versurile lui Grigore Vieru, scriitorul Mihai Vicol a evocat imaginea poetului basarabean care a avut acelaşi destin tragic cu cel al cântăreţilor.

    Seara s-a încheiat cu vizionarea unor înregistrări cu Doina şi Ion Aldea Teodorovici în diferite ipostaze şi locuri de o parte şi de alta a Prutului. Mă bucur că întâlnirea a fost emoţionantă, că a ieşit aşa cum am sperat şi că au participat oaspeţi veniţi din alte oraşe, nu doar basarabeni care studiază la Suceava şi suceveni.

Joi seara am fost din nou la Coşereni, pentru a comemora amintirea celor doi apostoli ai românismului din Basarabia, regretaţii Ion si Doina Aldea Teodorovici.
Faptul că, de la an la an, reuşim să mergem din ce în ce mai mulţi la locul unde, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Ion şi Doina au trecut în veşnicie, ne dă încredere că viitorul va fi unul frumos pentru cei cu inima română.

Despre acţiunea din Bucureşti au scris, pe blogurile lor, InConstantin, Tudor Cojocari şi Sergiu Braşoveanu.

Vom publica cât de curând pe www.stiri.romanism.net materiale despre acţiunile de comemorare desfăşurate de alte grupuri de tineri.

În aceste zile se împlinesc şaptesprezece ani din clipa în care naţiunea română i-a pierdut, într-un accident rutier tragic şi încă, în mare parte neelucidat, pe cei mai străluciți dintre cântăreţii ei, Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Piesele lor s-au transformat rapid în imnuri, asociate pe ambele maluri ale Prutului cu redeșteptarea națională și emanciparea de sub comunismul instaurat după al doilea război mondial. Ele i-au însoțit pe românii basarabeni pe parcursul luptei pentru redobândirea simbolurilor noastre naționale, în primul rând revenirea la alfabetul latin, la denumirea corectă a limbii noastre române, la valorile culturale comune cu tot spațiul etnic românesc, adoptarea tricolorului ca drapel oficial, al imnului ”Deșteaptă-te române” și a stemei. Citeste in continuare

Regretatii artisti Doina si Ion Aldea Teodorovici sunt comemorati, in seara aceasta, de la ora 19.00, la Cosereni, judetul Ialomita, chiar in locul in care a avut loc accidentul rutier ce i-a smuls dintre noi, in noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Initiativa apartine unor asociatii de tineri – Liga Studentilor Basarabeni din Bucuresti, Asociatia Studentilor si Elevilor Basarabeni si grupul de actiune Noii Golani – care doresc sa cinsteasca, astfel, memoria unora dintre cei mai iubiti artisti, simboluri ale romanitatii din Basarabia. “Posteritatea va pastra numele lui Ion si al Doinei Aldea-Teodorovici ca luptatori, prin muzica lor, pentru realizarea a ceea ce s-a numit visul de aur al românilor – integritatea nationala. În mentalul colectiv al românilor basarabeni si al celor din Tara, ei vor ramâne întotdeauna cei doi cantautori care au imprimat oamenilor speranta, iubire de aproape si ne-uitare. Muzica lor va dainui mereu, iar prin ea, ei nu vor pleca nicicând”, scrie Dan Nicu, student basarabean in anul III la SNSPA, intr-un articol in memoriam Doina si Ion Aldea Teodorovici.

Sursa: Gardianul

La fel ca anul trecut, vă invităm alături de noi la Coşereni pentru a comemora pe cei doi apostoli ai românismului din Basarabia, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, a căror viaţă a fost curmată mult prea brusc, în urmă cu 17 ani.

Vom pleca din Bucureşti la ora 18.00 de la Piaţa Obor, cu un autocar, preţul călătoriei dus-întors este de 10 RON. De asemenea vom avea o maşină care pleacă din Sibiu. Cei care doresc să participe, sunt rugaţi să ne anunţe telefonic la 0765317003 (Bogdan) sau prin email
Puteţi, de asemenea, să lipiţi acest afiş în oraşul vostru.

Zeci de elevi si studenti din Basarabia care-si fac studiile in Bacau si un grup de bacauani s-au reunit zilele trecute in jurul statuii lui Mihai Eminescu din Parcul Cancicov pentru a comemora victimele evenimentelor din aprilie de la Chisinau. “Acum sase luni, sute de tineri au fost luati cu forta din strada. Nu aveau decât o singura vina, aceea de a-si dori dreptate, libertate si schimbare in bine. Astazi ne facem datoria crestineasca de a-i pomeni pe cei care si-au pierdut atunci viata sau integritatea fizica. Plecam capul in fata familiilor acestora. Cerem celor care ancheteaza evenimentele din aprilie sa-si faca datoria cu simt de raspundere, pentru ca aceia vinovati de suprimarea vietilor unor tineri, aflati abia la inceput de drum, sa dea socoteala”, a declarat Alexei Scrob, presedintele Grupului de Initiativa Basarabeana din Bacau. Citeste in continuare

Citeste in continuare

Citeste in continuare

Aproximativ 40 de tineri din cele doua state româneşti şi-au plâns miercuri seară fraţii ucişi în aprilie în centrul Chişinăului.

Platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, acolo unde este amplasat monumentul eroilor de la Revoluţia din 1989, a fost scena unei acţiuni de comemorare a victimelor care au murit în 7 aprilie, în timpul protestelor de la Chişinău. Citeste in continuare