Acest lucru a fost decis de AIE, în şedinţa de azi şi a fost anunţat de liderul PD, Marian Lupu.
De asemenea, s-a hotărât ca durata campaniei electorale să fie de 60 de zile, aşa cum e stipulat în Codul Electoral. Astfel, propunerea PLDM, de a o reduce la 30 de zile, nu a fost acceptată.

Până atunci, preşedintele interimar Mihai Ghimpu urmează să dizolve parlamentul cu cel puţin 60 de zile înainte, dar nu înainte de a primi un aviz al Curţii Constituţionale în acest sens. Parlamentul trebuie dizolvat deoarece nu a reuşit să aleagă şeful statului.

Numeroşii fani ai lui Dinamo Bucureşti prezenţi pe stadionul Zimbru din Chişinău, la partida Olimpia-Dinamo, din cadrul Europa League, scor 0-2, au cântat „Basarabia pământ românesc” şi „jos comunismul”.

Astfel s-a adeverit anticipările scrise de JURNAL Sportiv şi Prosport România asupra faptului că basarabenii nu vor fi uitaţi de suporterii care vor sosi la Chişinău.

Suporterii aveau inscripţii pe tricouri Harta României, în care era integrată şi Basarabia. Fanii veniţi din România, dar şi mulţi alţii din Moldova s-au aliat cu românii şi i-au aplaudat şi susţinut în scandări.

Vezi pe JURNAL Sportiv, o colecţie foto cu suporterii lui Dinamo.

http://www.jurnal.md

Va fi sau nu condamnat comunismul în R. Moldova?
28 iunie poate deveni un nou reper pentru democraţia moldovenească

Luni, 28 iunie, se împlinesc 70 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Basarabia, ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a protocolului adiţional secret. În istoriografia românească această dată se mai numeşte şi Raptul Basarabiei. În premieră, 28 iunie va fi comemorat la nivel oficial la Chişinău. Mai mult, ca un act de reparare istorică, parlamentul, începând cu ora 10.00, se va întruni în şedinţă extraordinară pentru a audia raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist. Citeste in continuare

«Deportările s-au încheiat, dar liberi nu suntem nici astăzi»

Duminică, la Chişinău, în premieră după 1990, în mod public şi oficial au fost comemorate victimele deportărilor sovietice din Moldova, începând cu 22 aprilie1938 în Transnistria şi terminând cu 1 aprilie 1951 în Basarabia.

Dacă nu se întâmpla să moară Stalin, în 1953, nu se ştie dacă calvarul deportărilor s-ar fi încheiat aici, deşi, într-o formă sau alta, ele nu au încetat niciodată: 28 iunie 1940 a continuat cu 13 iunie 1941, a urmat foametea din 1946—1947, după care deportările din 6 iulie 1949 şi 1 aprilie 1951, urmate de desţelinirea Kazahstanului (1956) şi valorificarea (comsomolistă) a Siberiei (1982), ca să nu mai pomenim aici de operaţiunile militare «internaţionaliste» din Ungaria (1957), Cehoslovacia (1968), Afganistan (1979—1988). Deportările, ca şi actul ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940 (urmare a Pactului germano-sovietic Ribbentrop-Molotov), au fost nu doar tragedii de Ţară, ci şi de familii. În urma anexării Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către sovietici, României i s-au luat circa 15% din teritoriul naţional (44.422 km.p., şi 3 mil. 200 mii populaţie (Basarabia), plus 6 mii km. p. şi circa 500 mii persoane în Nordul Bucovinei).

3000 de vagoane pentru Basarabia

28 iunie punea începutul unei ere criminale fără precedent în spaţiul românesc de la est de Prut, după ce NKVD-ul sovietic experimentase deja în stânga Nistrului. Deşi numărul real al victimelor deportărilor staliniste rămâne încă unul aproximativ (accesul la dosarele deportărilor a fost doar parţial desigilat), Moldova de la est de Prut (inclusiv Transnistria) s-a ales în urma celor 4 valuri de deportări — 1938, 1941, 1949, 1951 cu circa 600.000 de deportaţi, în afara celor 300.000 omorâţi prin foamete Citeste in continuare

Proiectul „Chişinău şi Târgovişte – oraşe înfrăţite prin cultură”, a inclus mai multe evenimente. Sandu Grecu, directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” a fost cu patru spectacole la Târgovişte, iar Dan Ţopa, directorul Teatrului „Mihai Popescu” din Târgovişte a venit cu acelaşi număr de spectacole la Chişinău. Printre acţiunile deja întreprinse se numără replica festivalieră între „Crizantema de Aur” de la Târgovişte şi „Crizantema de Argint” de la Chişinău, lansările de carte etc. Vineri, la Teatrul „Satiricus Ion Luca Caragiale” a avut loc lansarea volumului „Care-s sălbaticii?” de Iulian Filip.

Autorul cărţii a declarat că e încântat de faptul că lucrarea sa a fost lansată anume în cadrul acestui proiect. Înainte de a fi prezentată la Chişinău, „Care-s sălbaticii?” a beneficiat de o primire caldă în România. „La Târgovişte, lansarea volumului s-a produs la ediţia a VI-a a Festivalului Păpuşilor Vii, realizat de regizorul Dan Ţopa de la Teatrul „Mihai Popescu”, la care a participat şi Teatrul „Satiricus”. Îmi place că m-am nimerit în colaborarea foarte concretă între „noi şi noi”, vorba lui Nichita Stănescu”, ne-a spus Iulian Filip. Citeste in continuare

Sursa foto: jurnal.md

La 13 iunie, vor fi organizate un şir de activităţi întru comemorarea victimelor deportărilor în masă din 13 iunie 1941. Este pentru prima oară când această dată neagră din istoria Basarabiei este comemorată sub egida Guvernului.

Conform programului, duminică, la ora 09.30, vor fi depuse flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. La orele 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc un miting de comemorare. Iar începând cu orele 12.30 se va desfăşura marşul participanţilor la miting, care va începe din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi va finaliza în regiunea Gării feroviare, unde vor fi depuse flori la piatra de temelie a viitorului monument în memoria victimelor deportărilor. În dimineaţa zilei de 13 iunie, în lăcaşurile sfinte vor avea loc slujbe de pomenire în memoria victimelor deportărilor. Citeste in continuare

La Chisinau fostul presedinte comunist Vladimir Voronin a cerut dizolvarea Comisiei Ghimpu – comisia care are ca sarcina studierea crimelor comunismului din Republica Moldova. Voronin nu s-a temut nici de Putin, nici de Uniunea Europeana, nu s-a sfiit sa patroneze represiunea manifestarilor anticomuniste din 7 aprilie 2009. Insa Voronin se teme de o comisie de istorici care a reusit sa patrunda in arhivele KGB de la Chisinau si urmeaza sa scoata la iveala adevarul despre crimele comunismului din Basarabia. Istoricul Ion Varta, membru al Comisiei Ghimpu a vorbit pentru ziuaveche.ro despre piedicile in deschiderea arhivelor, despre revelaţiile cutremuratoare din dosarele KGB si despre cel mai mare criminal din istoria omenirii – Vladimir Ilici Lenin.

Cand va publica Comisia Ghimpu raportul despre crimele comunismului din Basarabia? Citeste in continuare

„Consecinţele deportărilor se mai resimt şi astăzi în R. Moldova. Mii de oameni mai aşteaptă să fie reabilitaţi, să li se compenseze averile luate cu forţa de un regim antiuman sau să primească o pensie omenească. Colectivizarea forţată şi deportările din RSS Moldovenească au demonstrat cât de violent poate fi comunismul. Numai pentru asta regimul comunist trebuie condamnat cât se poate de dur”, a declarat istoricul Ion Şişcanu, prof. univ. la universităţile „Dunărea de Jos” din Galaţi şi „B.P. Haşdeu”, membru al Comisie pentru studiere şi apreciere a regimului comunist totalitar din RM.

Declaraţia a fost făcută, luni, în cadrul Conferinţei internaţionale „Democraţie după totalitarism: Lecţii învăţate după 20 de ani” ce se desfăşoară în aceste zile la Chişinău. „Deportările au răsturnat ordinea tradiţională şi au desţărănit Basarabia. Responsabilitatea principală aparţine conducerii de la Moscova dar şi celei de la Chişinău: Comitetul Central al RSSM, Consiliul de Miniştri şi şefilor KGB al RSSM”, a adăugat Ion Şişcanu. Citeste in continuare

Prima ediţie a Zilelor Literaturii Române se va desfăşura la Chişinău în perioada 19-21 mai. Cele trei zile vor oferi cititorilor şansa de a întâlni scriitori importanţi atât din Republica Moldova, cât şi din România, anunţă într-un comunicat organizatorii Institutul Cultural Român şi Centrul Naţional al Cărţii.

Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice şi dezbateri la care vor participa: Gabriela, Adameşteanu, Vladimir Beşleagă, Aurelia Borzin, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Eugen Negrici, Doina Ruşti, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu, Varujan Vosganian.

„Cît de diferiţi suntem e greu de spus. Cît de asemănători suntem e poate mai uşor. Nu ar trebui să ne sperie nici una din întrebări. Ştim însă un lucru foarte sigur: Pentru a avea o relaţie normală e nevoie de o (re)cunoaştere reciprocă. Citeste in continuare

Banca Comercială Română Chişinău şi-a inaugurat astăzi un nou sediu în capitală. Autorităţile spun că deschiderea noului sediu al băncii înseamnă creşterea investiţiilor româneşti în Moldova, iar relaţiile comerciale moldo-române au toate şansele să crească în viitorul apropiat.

Preşedintele executiv al BCR Chişinău, Sorin Andrei, a menţionat că, prin evenimentul de inaugurare a noului sediu, banca îşi reafirmă ataşamentul faţă de mediul de afaceri şi economia Moldovei. „Suntem parte a economiei acestei ţări şi ne angajăm să acordăm tot suportul pentru dezvoltarea ei”, a afirmat preşedintele BCR Chişinău.

La eveniment a participat premierul, Vlad Filat, şi ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă. Citeste in continuare

La Chişinău sunt aşteptaţi trei reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România, care vor examina posibilitatea recunoaşterii diplomelor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din Moldova de către România şi invers, a comunicat ministrul educaţiei de la Chişinău, Leonid Bujor, citat de Info-Prim Neo.

”Mulţi absolvenţi ai universităţilor din România activează în Republica Moldova, în baza diplomelor pe care le deţin, în funcţii foarte importante şi denotă nivel înalt de pregătire”, a menţionat Leonid Bujor în cadrul vizitei la Bucureşti. Ministrul a dat exemplul premierului Vlad Filat, ministrului justiţiei, Alexandru Tănase, primarului general de Chişinău, Dorin Chirtoacă etc. Citeste in continuare

Oficiali de la Chişinău au depus flori la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt de Ziua Drapelului de Stat – Ziua Tricolorului, sărbătorită pentru prima şi ultima dată la 27 aprilie 1990. Deputaţi ai primului parlament spun că manifestarea de astăzi este o revenire a Republicii Moldova la valorile autentice şi democratice şi că, de acum înainte, „fiecare o să cunoască importanţa drapelului şi o să sărbătorească”, transmite Info-Prim Neo.

Pentru primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, Ziua Drapelului de Stat este o sărbătoare egală ca importanţă cu Ziua Limbii Române de la 31 august sau cu Ziua Independenţei, marcată pe 27 august. „Acum 20 de ani, am propus să fie adoptat tricolorul nostru, în locul drapelului care era. Mulţi nu au fost pregătiţi atunci, dar i-am convins şi l-am adoptat”, îşi aminteşte Mircea Snegur. Primul preşedinte a vorbit şi despre semnificaţia culorilor drapelului: albastru – puritatea şi seninul cerului, galben – plaiul roditor şi bunăvoinţa poporului, roşu – spiritul revoluţionar pentru apărarea drepturilor şi a libertăţii. Citeste in continuare

Este un mare adevăr, TVR1, unicul post de televiziune cu acoperire naţională care nu putea fi controlat de comunişti. a fost eliminat premeditat, cu bună ştiinţă, special, la indicaţia Dictatorului comunist Vladimir Voronin. Marea bătaie de cap a lui Voronin s-a rezolvat însă cu două decizii ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) care a interzis nelegal si abuziv retransmiterea programelor TVR1 pe frecvenţa de stat numărul 2. SRTv era, la data deciziei CCA, la zi cu toate obligaţiile financiare, având în plus din partea CCA licenţa nr. 014557 valabilă în intervalul 2006-2011.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului – la ordinul lui Voronin – a scos la concurs frecvenţa a doua de stat pe care era difuzat postul, acordând-o unei alte companii (TLF M International). Ulterior, TVR 1 a acţionat în judecată CCA pentru decizia luată, dar a pierdut toate instanţele naţionale şi, în august, anul trecut, s-a adresat la CEDO. Guvernul R. Moldova a trebuit să dea un răspuns Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), până în februarie 2009, referitor la modul în care acum un an postul public românesc de televiziune TVR1 a fost lipsit de frecvenţă. Obscura firmă TLF M International “a câştigat” frecvenţa, iar TVR a fost eliminată din spaţiul media al Moldovei. Citeste in continuare

La aproape o lună de când şi-a deschis cabinetul parlamentar în Moldova, mâine, 14 aprilie, senatorul român Viorel Badea va primi în audienţă cetăţenii moldoveni care au nevoie de consultanţă.

În vizita sa de două zile în Moldova, senatorul Viorel Badea va fi însoţit de preşedintele PDL Italia Dumitru Ilinca. Aceştia vor avea o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai partidelor politice din R. Moldova, pe tema situaţiei comunităţii de basarabeni din Italia. Citeste in continuare

Pentru a omagia memoria celor dispăruţi din viaţă în timpul protestelor anticomuniste şi pentru a marca un an de la revoltele care au propulsat Republica Moldova pe calea firească a democraţiei, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins o lumânare în locuri simbolice din oraşele din care provin, după cum urmează:

* Alba Iulia

* Bălţi ( în faţa Primăriei);

* Bistriţa (Piaţa Petru Rareş);

* Braşov (Piaţa Sfatului);

* Botoşani ( în faţa Muzeului de Istorie);

* Bucureşti ( Borna ,,KM.0 al Libertăţii şi Democraţiei” – Piaţa Universităţii);

* Buzău ( pe platoul Dacia);

* Caransebeş ( la crucea de lângă Catedrala Ortodoxă);

* Chişinău ( Piaţa Marii Adunări Naţionale);

* Cluj ( în faţa Catedralei Ortodoxe);

* Constanta ( la statuia Victoria din parcul de lângă Primărie);

* Cugir ( Parcul Primăriei);

* Dej ( Parcul Mic);

* Deva ( Parcul Cetăţii, lângă statuia lui Mihai Eminescu);

* Floreşti ( Piaţa Centrală);
* Galaţi ( lângă Teatrul Dramatic, la Monumentul Eroilor din decembrie 1989);

* Hunedoara ( Monumentul Eroilor, lângă hotel Rusca);

* Iaşi ( în parcul Voievozilor);

* Măgdăceşti

* Nisporeni ( Piaţa centrală, la statuia lui Ştefan cel Mare);

* Petroşani ( în faţa hotelului Onix);

* Piteşti ( Piaţa Milea, la monumentul eroilor din decembrie 1989);
* Ploieşti ( Piaţa Victoriei ( în faţa Primăriei) la monumentul eroilor din decembrie 1989)

* Oradea ( în faţa statuii lui Mihai Viteazu);

* Sibiu ( în faţa Casei de Cultură – la monumentul eroilor din decembrie 1989);

* Suceava ( Biserica Învierii Domnului – Biserica Trei Clopote, la troiţă);

* Slobozia ( în faţa Catedralei Ortodoxe);
* Slobozia Mare

* Ştefan Vodă;

* Târgovişte ( Platoul Prefecturii);

* Teleneşti

* Timişoara ( pe scările Catedralei);

* Tulcea ( în faţa Catedralei);

* Vaslui ( la statuia lui Ştefan cel Mare)

Peste 50 de persoane, membri ai grupului “Noii Golani” şi simpatizanţi ai acestuia, au participat miercuri seara, la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii, Bucureşti, la comemorarea tinerilor decedaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, din Chişinău. De altfel, organizaţia a organizat comemorari în 30 de oraşe din Republica Moldova şi România. Citeste in continuare

Sute de tineri au participat la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Sute de tineri au participat sâmbătă la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Printre participanţi s-au aflat şi circa 100 de persoane care au venit din România pentru a marca acest eveniment. Mai multe manifestări, publice şi ştiinţifice, au căutat să marcheze evenimentul, derulat pentru prima dată în ultimii 8 ani fără represiunea forţelor de ordine.

La fel ca anul trecut, în 7 aprilie, tinerii basarabeni s-au aflat în avangarda mişcării pro-româneşti din capitala Moldovei. Un grup de câteva sute tineri au organizat un marş pe bulevardul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din centrul Chişinăului, spre clădirea unde cândva a activat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Ajunşi aici, aceştia au simulat actul unirii. Tinerii aveau drapele tricolore şi placarde cu inscripţia „Basarabia – pământ românesc”, iar cei din faţa coloanei purtau un afiş de câţiva metri pe care era înscris „Unire”. Citeste in continuare

Unirea Basarabiei cu România, din 1918, a fost sărbătorită la Chişinău, cu manifestări de amploare, pentru prima dată, după ce, anul trecut, fosta guvernare comunistă a pierdut puterea. Tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în Hora Unirii şi au simulat, în faţa fostului sediu al Sfatului Ţării, actul votării unirii, de acum 92 de ani.
Citeste in continuare

La Chişinău, realitatea revine la normal. Ani la rând, pe 27 martie, oamenii care comemorau Ziua Unirii Basarabiei cu România erau reţinuţi de poliţie, iar cetăţenii români – expulzaţi peste Prut. Sâmbătă, la Chişinău, faţă de acest eveniment, deşi el a rămas cu aceeaşi însemnătate, s-a manifestat o altă abordare.

Tradiţionalele depuneri de flori, o masă rotundă cu genericul „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, marşul din centrul capitalei, dedicat aniversării a 92-a de la evenimentul din 1918 şi Hora Unirii jucată în scuarul Operei Naţionale – au fost, menţionând pe scurt, manifestările care au marcat însemnătatea zilei de 27 martie. Citeste in continuare