Preşedintele României a fost întrebat de ziarişti cum comentează îngrijorarea ţărilor UE legată de faptul că cetăţeni moldoveni care obţin cetăţenie română se duc să lucreze în ţările Uniunii Europene.

Traian Băsescu a vrut, în prima fază, să ştie dacă “vreun guvern, vreun şef de stat, vreun parlament a manifestat îngrijorare” în acest sens. Comentariul şefului statului a fost legat apoi de cetăţenii moldoveni care stau în România şi de moldovenii care lucrează ilegal în ţările din UE.
“Aici nu am decât un răspuns: Să nu aibă grijă, că moldovenii care primesc cetăţenie stau în cea mai mare parte în România, în primul rând. În al doilea rând, în Uniunea Europeană sunt aproximativ un milion de moldoveni care lucrează ilegal, poate îi ajută cineva să legalizeze “, a spus Băsescu.

“Noi avem o obligaţie de sânge, să îi sprijinim. Dacă tot sunt în Uniunea Europeană şi lucrează, cum Dumnezeu nu-i îi observăm când lucrează la negru, dar îi observăm când vin legal?”, a adăugat şeful statului.

Presa occidentală a criticat de mai multe ori în ultima perioadă politica României faţă de R.Moldova. Preşedintele Traian Băsescu “păcăleşte” Uniunea Europeană, acordându-le paşapoarte româneşti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber în spaţiul UE, a scris publicaţia italiană Il Giornale, notând că, fără să ştie, UE are neoficial 28 de state membre. Citeste in continuare

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut sprijinul Lituaniei pentru ca Republica Moldova să devină un subiect în atenţia UE, „mergând în principal pe ideea că R. Moldova ar trebui să facă parte, din punct de vedere al integrării în Uniune, din pachetul de ţări din Balcanii de Vest”, transmite Agerpres.

Băsescu care s-a aflat într-o vizită oficială în Lituania a anunţat că în discuţiile cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, s-a făcut o analiză legată de criza economică, atât la nivel european, cât şi la nivelul fiecăreia dintre cele două ţări.

„Am constatat că ambele guverne au fost în situaţia de a lua măsuri impopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar şi de reducere a cheltuielilor sociale”, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a menţionat că au avut loc discuţii cu privire la priorităţile României, care vizează intrarea în zona Schengen.

preluat de pe jurnal.md

Din ce în ce mai mulţi tineri basarabeni vin la studii în România. Pentru majoritatea, opţiunea naturală este de a se stabili definitiv la vest de Prut. Îi îndeamnă în primul rând standardul de viaţă mai ridicat.

Încăperea e plină ochi. Toată lumea a luat poziţia drepţi şi ascultă “Deşteaptă-te române”. În total sunt 309, majoritatea tineri, cu toţii basarabeni. Unii gânguresc câteva versuri, altora le e suficient să afişeze un zâmbet. S-au strâns cu toţii în aula Institutului Naţional al Magistraturii din Bucureşti pentru a depune jurământul şi a primi certificatul ce atestă că au devenit cetăţeni români. O formalitate care le va aduce în primul rând garanţia că vor putea învăţa şi munci în România, fără a mai apela la consulate sau ambasadă.

• Tatiana are 23 de ani şi este din Donduşeni, localitate aflată la 74 de kilometri de Bălţi. Şi-a luat certificatul şi părăseşte grăbită sala pentru că a întârziat la unul dintre examenele pe care le are de susţinut la masterat. A venit în România în urmă cu patru ani pentru a studia contabilitatea şi de atunci a decis că nu mai vrea să se întoarcă în Basarabia: “Vreau să mă stabilesc aici, în România şi pentru a mă angaja cu contract de muncă am nevoie de cetăţenie. Mă simt bine şi în Moldova, dar acolo sunt salarii mai mici. Termini facultatea acolo şi când vrei să te angajezi ai un salariu care nu îţi permite să te descurci. Părinţii m-au încurajat, chiar dacă lor le va fi mai greu”. Citeste in continuare

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Iaşi, răspunzând întrebării adresate de un student basarabean, că România şi Republica Moldova se pot gândi să aibă mai multe servicii în comun, inclusiv serviciul poştal.

Studentul basarabean l-a interpelat pe şeful statului asupra posibilităţii ca România şi Republica Moldova să poată avea şi unele servicii publice în comun “până la integrarea politică şi economică a celor două ţări”, confom cu modelul construcţiei europene. “Putem avea în comun servicii de o mai mică însemnătate, pentru că până la integrarea europeană a Republicii Moldova mai este mult”, a spus tânărul, student la Facultatea de Filosofie, care a adăugat că şi serviciul de telefonie mobilă ar putea fi în comun între cele două ţări. Citeste in continuare

Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, la Iaşi, că România şi Republica Moldova sunt “două state”, cu “un singur popor” şi cu un viitor comun.

“Suntem două state şi un singur popor şi avem un viitor comun. Cei 22 de milioane de oameni din această parte sunt parteneri pentru cele patru milioane de cetăţenui de dincolo de Prut. Dreptul la liberă circulaţie este cel mai important lucru, trebuie să puteţi circula liber atât în România, cât şi în Uniunea Europeană. Am modificat Legea cetăţeniei, deşi erau politicieni care spuneau că vom fi sancţionaţi de către Europa. Nimeni din UE nu ne-a atras însă atenţia”, a spus Băsescu.

Traian Băsescu şi preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, participă la Universitatea “Al. Ioan Cuza” din Iaşi, la o întâlnire cu studenţi şi elevi basarabeni, o parte dintre tinerii care învaţă în municipiu nefiind lăsaţi să intre şi manifestându-şi nemulţumirea. Citeste in continuare

Mihai Ghimpu nu vrea la parada de la Moscova, în schimb se pregăteşte foarte serios de vizita sa la Bucureşti. Şeful interimar al statului a declarat pentru Publika TV, că în zilele de odihnă se va documenta la capitolul relaţii bilaterale moldo-române.

Ghimpu va fi însoţit la Bucureşti de o delegaţie oficială, din care vor face parte deputaţi, nouă miniştri şi mai mulţi viceminiştri. Membrii Guvernului vor semna la Bucureşti mai multe acorduri de colaborare în domeniul educaţiei, justiţiei şi mediului. Mihai Ghimpu se va întâlni cu Traian Băsescu la Suceava. Acolo vor vizita biroul teritorial de perfectare a cererilor moldovenilor de redobândire a cetăţeniei române. Citeste in continuare

Liderul de la Bucureşti, Traian Băsescu, a propus Comisiei Europene să ia în calcul posibilitatea de a susţine, alături de România, trei proiecte de interconectare a infrastructurii Republicii Moldova.

Potrivit presei române, este vorba despre interconectarea energie electrice, prin construcţia unei linii de 400 kilowaţi şi interconectarea sistemului de transport de gaze. La fel, s-a propus finanţarea reconstrucţiei tronsonului de cale ferată Ungheni- Chişinău. Citeste in continuare

Decizia Guvernului român de a înfiinţa Agenţia Naţională pentru Cetăţenie a nemulţumit forţele politice de stânga de la Chişinău.

Acestea caută să acrediteze ideea că România îşi foloseşte calitatea de membru al UE, pentru a-i ademeni pe moldoveni. La rândul lor, unele ziare britanice au scris că „UE trebuie să vadă dacă moldovenii au dreptul la paşaport UE”.

Ordonanţa de Urgenţă aprobată vineri de Guvernul României privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie a tulburat apele în tagma politicienilor de stânga din Republica Moldova. Comuniştii din opoziţie susţin că astfel România îi fură cetăţenii Republicii Moldova. Citeste in continuare

Pe lângă gafa făcută la plecarea “spre Kabul” de preşedintele român, vizita acestuia într-un cadru atât de prietenesc, de neimaginat anul trecut pe vremea aceasta, a reuşit să impulsioneze, momentan declarativ, cooperarea privilegiată dintre cele două state româneşti. Benefice au fost, pe planul propagandistic, întâlnirile avute cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, cu prim-ministrul Vlad Filat şi cu primarul Dorin Chirtoacă, vizitele la mormintele lui Grigore Vieru, Ion şi Doinea Aldea Teodorovici şi a membrilor Sfatului Ţării, precum şi reacţia călduroasă a oamenilor din Chişinău care au putut spune ce Băsescu nu a avut voie: UNIRE.

Dar până la UNIRE trebuie să vorbească faptele, multe şi importante. Să facem o mică trecere în revistă a promisiunilor despre fapte viitoare pe axa Chişinău-Bucureşti…

Una dintre cele mai impactante decizii anunţate de Băsescu cu ocazia vizitei sale este accea că România va acorda R. Moldova un sprijin financiar de 100 milioane de euro nerambursabili. Este vorba despre un program derulabil în 4 ani, iar banii for fi alocaţi în 4 tranşe anuale, câte 25 milioane euro. “Banii sunt destinaţi proiectelor pentru educaţie, modernizarea şcolilor, dar şi pentru proiecte de infrastructură locală”. Preşedintele român a precizat că finanţarea se va face în baza unui acord care urmează să fie negociat în zilele următoare şi care va respecta standardele europene. despre relaţia economică dintre România şi Republica Moldova şi grantul de 100 de milioane de euro a scris o analiză complexă Ziarul Financiar. tot ]n domeniul financiar, B[sescu a anunţat la începutul vizitei sale că România are la dispoziţie în 2010, 130 de milioane de euro din fondurile UE pentru proiecte cu Republica Moldova şi Ucraina. Romania s-a obligat sa obtina 30 milioane euro din fonduri europene, necesare construirii liniei electrice de 400 kV Suceava-Balti.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Pro TV Chişinău, că România a fost parte la formatul de negocieri privind situaţia din Transnistria, dar s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din 1991, şeful statului spunând şi că nu e mulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană. ” Trebuia să rămână şi să fie avocatul R.Moldova şi al integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a spus preşedintele, în interviul acordat Pro TV Chişinău, notează MEDIAFAX. Întrebat dacă integrarea R.Moldova în UE ar fi posibilă în absenţa unei soluţii în dosarul transnistrean, preşedintele a spus că UE a primit deja o lecţie dură prin integrarea Ciprului cu un conflict internaţionalizat şi că unul dintre principiile Uniunii este de a nu importa conflicte.

Insotit de aproape jumatate din membrii Cabinetului Boc, presedintele Basescu a venit cu proiecte concrete de sprijinire a Republicii Moldova, necesare pentru apropierea de Romania, dar si de UE, care vizeaza “conectarea infrastructurii romanesti” cu cea de peste Prut prin conductele de gaze, liniile de energie electrica si, nu in ultimul rand, caile ferate. Traian Basescu a sugerat importanta schimbarii liniilor de cale ferata moldovene cu unele cu ecartament mai mic care sa faciliteze legatura Chisinaului cu Romania, scrie şi România liberă. Un alt proiect important pe care Romania ar vrea sa-l realizeze este interconectarea sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iasi, astfel incat sistemul de transport de gaze al Romaniei sa fie cuplat cu cel al Republicii Moldova, iar cei de peste Prut sa nu mai fie dependenti doar de gazul rusesc, mai scrie România liberă.

JurnalTV anunţă că a fost abordată şi tematica unui acord privind învăţământul. “Extrem de important mi se pare acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a diplomelor. Acum avem 3.400 de bursieri, cetăţeni ai Republicii Moldova, care studiază în România. Dorim ca diplomele lor să fie recunoscute şi de autorităţile de la Chişinău”, a declarat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a venit la Chişinău cu o întreagă armată de miniştri şi specialişti în relaţiile româno-române. Până acum, dintre aceştia am reţinut că Ministrul Afacerilor Interne al României, Vasile Blaga, a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Moldova, Victor Catan. Cei doi oficiali au semnat o Declaraţie Comună şi au depus flori la placa comemorativă dedicată eroilor-poliţişti căzuţi la datorie iar miniştri de Justiţie ai celor două state româneşti, Cătălin Predoiu şi Alexandru Tănase au decis de a desemna un secretar de stat şi, respectiv, un viceministru pentru pregătirea în termen de 60 de zile a acordului de colaborare între Ministerul Justiţiei din Republica Moldova cu Ministerul Justiţiei din România.  Acordul va include în prevederile sale schimbul de cunoştinţe şi experienţă în domeniul dreptului, cel legislativ, al administrării justiţiei, al organizării şi funcţionării instanţelor judecătoreşti, al administraţiei penitenciare, al prevenirii şi combaterii infracţiunilor, inclusiv prin organizarea schimbului de specialişti şi delegaţii în scopul examinării problemelor care prezintă interes pentru ambele state.

Planuri multe, promisiuni şi mai multe… O eventuală nepunere a acestor planuri în practică, la termenele promise, vor stârni mari deziluzii în rândul celor care se aşteaptă la un viitor comun al celor două state. Şi vor ţine iar, cine ştie pentru cât timp, malurile Prutului despărţite…

Câteva clipuri video despre vizita lui Traian Băsescu la Chişinău, realizate de presa din Basarabia:

Colorit TV:

Citeste in continuare

Citeste in continuare

Liderul PCRM si fostul sef al statului, Vladimir Voronin, spune ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu are ce cauta in tara noastra. “Basescu sa-si caute de treaba acasa, in Romania!”, a declarat astazi Vladimir Voronin jurnalistilor. Citeste in continuare

Președintele României, Traian Băsescu, va efectua o vizită oficială în R. Moldova în perioada 27-28 ianuarie 2010. Potrivit serviciului de presă al președinției, delegația președintelui român este una numeroasă și include nume grele din politica statului vecin.

Astfel, șeful de la Cotroceni va fi însoțit în R. Moldova de Vasile Blaga, Ministrul Administraţiei şi Internelor, Adriean Videanu, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe, Radu Berceanu, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei, Eugen Tomac, Secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Viorel-Riceard Badea, senator, Tudor Panţîru, deputat, Constantin Simirad, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. Citeste in continuare

Traian Basescu a vrut sa-i convinga ieri pe ambasadorii straini acreditati la Bucuresti ca Basarabia e romaneasca si ca pe termen lung acest lucru va trebui pus in opera. Demonstratia presedintelui pleaca de la Basarab I, de unde isi trage denumirea fosta provincie istorica. Basarab, scris in cronici si Basaraba, inseamna in turca veche “stapanitor”, iar presedintele ar vrea sa pregateasca terenul pentru trecerea de la Republica Moldova la Basarabia. Pana atunci, pune pe tapet definitia clasica a natiunii spunand ca Romania si Basarabia au “o istorie comuna”, “aceeasi limba” si “aceeasi cultura”, ceea ce duce la concluzia ca “romanii traiesc pe ambele maluri ale Prutului”. Exercitiul de logica desfasurat de presedinte in fata diplomatilor straini ar putea fi tradus de acestia in termeni duri, care l-ar putea califica in fata rusilor sau a ucrainenilor drept iredentist. In fata romanilor insa, Traian Basescu ar putea parea vizionar si patriot. Europenii il vor pune alaturi de extravaganti, iar americanii l-ar putea socoti curajos. Traian Basescu le-a promis moldovenilor ca Romania va face tot ce poate la Bruxelles pentru a aduce Basarabia “in spatiul unde, istoric vorbind, ii este locul”. Presedintele nu stie exact ce poate face pentru a aduce in aceasta periferie mai multa democratie, mai multa justitie sau mai multi bani, dar crede ca din cand in cand oficialii romani vor fi in stare sa bata cu pumnul in masa Bruxelles-ului in favoarea fratilor de peste Prut, in asa fel incat acestia sa primeasca mai multe fonduri europene si mai multe favoruri. Traian Basescu vorbeste despre regasirea Moldovei si Romaniei in Uniunea Europeana, dar toate declaratiile de amor istoric sunt privite cu suspiciune la Moscova si la Kiev. Citeste in continuare

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat luni, 02 noiembrie a.c., următoarele decrete:

1. Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Cahul, Republica Moldova;
2. Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Bălţi, Republica Moldova.

Cine va castiga alegerile? Cine va fi viitorul presedinte al Romaniei? Dar cine va castiga alegerile in cursa spre Cotroceni in… Republica Moldova? Atat titlul, cat si ultima întrebare, retorica de altfel, sunt corecte. Da, fac referire la alegerea presedintelui Romaniei in Republica Moldova. Doar in Republica Moldova locuiesc zeci de mii, ba nu, sute de mii de romani cu acte in regula.

Nu pot şti cine va fi presedintele Romaniei. Ştiu sigur, insa cu cine vor vota moldovenii care au cetatenie romaneasca: cu Basescu. Motivul este banal. Traian Basescu mai aminteste din cand in cand de basarabeni, le promite cate o lege, cate o reforma ce are menirea sa usureze accesul catre cetatenie a moldovenilor. Nu contează daca s-a intamplat sau nu acest lucru, conteaza efectul: vorbind despre cetatenia romaneasca, Basescu a intrat in atentia presei de peste Prut si respectiv in atentia, dar si in gratia moldovenilor. Astazi, acestia stiu de Basescu, mai putin de Geoana si mult mai putin de Antonescu. De restul nici pomina. Citeste in continuare

Traian Băsescu a profitat de vizita de azi în România a lui Joe Biden, vicepreşedintele SUA, pentru a aduce în discuţie şi situaţia Republicii Moldova. Replica înaltului oficial american a fost următoarea: “Ajutăm acum la stabilizarea economică a Moldovei, pe care sperăm să o vedem cât mai repede în structurile euro-atlantice”.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a adresat joi un mesaj cetatenilor din Republica Moldova cu prilejul sarbatoririi Zilei Independentei si Zilei Limbii Romane.” Alaturi de cetatenii romani, doresc sa va multumesc pentru faptul ca, prin dumneavoastra si prin copiii dumneavoastra, Limba Romana ramane vie in Republica Moldova. Citeste in continuare

Domnului Traian Băsescu – Preşedintele României

Stimate Domnule Preşedinte al României,

Astăzi 1 Decembrie 2008, de Ziua Naţională a Reîntregirii României, vă cerem să înfiinţaţi Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Teritoriile Româneşti anexate de Uniunea Sovietică în urma Pactului Hitler-Stalin.

Considerăm că raportul care ar urma să fie elaborat de această comisie este necesar pentru împlinirea dezideratelor Proclamaţiei pentru decomunizarea României din 23 August 2008, exprimate la punctele 1.6, 1.7.1, 1.7.2 şi 1.7.3.

Propunem în funcţia de preşedinte-coordonator al acestei comisii pe D-l prof. Vladimir Tismăneanu – Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR). Facem această propunere având în vedere bunacredinţă şi competenţa de care domnia sa a dat dovadă în coordonarea Raportului Final al CPADCR în baza căruia, la 18 decembrie 2006, aţi condamnat regimul comunist din România ca ilegitim şi criminal. Citeste in continuare