Anumite proiecte din Acordul-Cadru între Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României vor fi destinate şi Republicii Moldova, a declarat marţi pentru NewsIn ministrul de externe, Teodor Baconschi, precizând că acestea vor fi realizate cu know-how elveţian şi cu participare românească.

Ministrul de externe Teodor Baconschi a semnat marţi Acordul-Cadru între Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României prin care, potrivit angajamentelor asumate de Berna în faţa UE, România primeşte o asistenţă de 181 de milioane de franci elveţieni (circa 140 de milioane de euro). Citeste in continuare

De ce nu şi-au putut scoate moldovenii ţara din criza politică? Publicația germană prezintă marţi o amplă şi credibilă analiză a fenomenului basarabean.

O zi neagră pentru democraţia şi stabilitatea Republicii Moldova s-a consumat în ziua referendumului basarabean privind alegerea directă a preşedintelui ţării. Eşecul acestei consultări populare boicotate de comunişti, la care s-au prezentat doar 30 la sută din alegători, cu 3 procente mai puţin decât ar fi trebuit n-a scăpat observatorilor occidentali.

Relevante, potrivit informaţiilor furnizate de Michael Martens, sunt trei componente. E vorba, în primul rând, de forţa pe care o mai exercită încă “Partidul Comuniştilor”, care, deşi nu mai posedă destui deputaţi spre a-şi impune propriul candidat la şefia statului, „se bucură de suficientă putere spre a dirija fie şi indirect situaţia”. Citeste in continuare

Organizatorii campaniei Basarabia pământ românesc caută URGENT persoane dornice să distribuie în localităţile din Basarabia materiale informative ale campaniei.

Rugăm pe toţi cei care pot să ajute să ne sprijine contactându-ne prin telefoanele +40754305010 (România) sau 060268558 (Republica Moldova), sau prin email la basarabia_pamant_romanesc@yahoo.com

Diplomatul român, Gabriel Grecu, a fost arestat şi expulzat de către serviciile secrete ruseşti, sub acuzaţia de spionaj. Operaţiunea nu a fost una ferită de ochii lumii, ca în alte cazuri similare, ci a beneficiat de o întreagă acoperire în mass-media rusească. Multe din ipotezele legate de acest caz leagă scandalul de interesele din spaţiul pruto-nistrean, spaţiu disputat de-a lungul istoriei de cele două state.
Citeste in continuare

” L-am întrebat odată pe tatăl meu: dacă prin 1927 spuneai că eşti român, era ceva extraordinar? Nu, mi-a răspuns el. Era normal. Şi acum ar trebui să fie aşa. Tatăl meu nu are niciun document semnat prin care ar fi refuzat cetăţenia română şi nici buneii mei; de jure, noi suntem cetăţeni români.”

Îi spune Nicolae Bulat. De 20 de ani este directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie, ghidul şi sufletul Cetăţii Soroca. Absolvent al facultăţii de limbi moderne, a devenit unul dintre cei mai mari cunoscători ai istoriei regiunii Soroca, fiind şi autor de cărţi. Numele său se regăseşte în lista cu primii o mie de intelectuali din Europa, elaborată de Centrul Internaţional de Biografii Cambridge. Este cavaler al Ordinului «Steaua României».

— De câţiva ani lucraţi la un proiect de restaurare a cetăţii. Despre ce este vorba?

— Am vizitat America de 3 ori, în cadrul unor proiecte diverse. Aşa am stabilit relaţii de colaborare cu Ambasada SUA din Chişinău. Odată, ambasadorul mi-a zis că ambasada ar dori să ajute cetatea, dar e nevoie de un proiect. Pentru că suma nu era foarte mare, m-am gândit la un lucru mai pământesc. Beciurile fuseseră afectate în urma reparaţiilor sovietice din 1970 şi am decis că este nevoie de hidroizolarea lor. Două beciuri au fost stricate complet de sovietici, le-au tencuit cu ciment, iar în consecinţă ele nu respiră, apa care se formează stă între ciment şi piatră. Într-un cuvânt, ele se distrug. Ministerul Culturii, când am propus ideea, ne-a sugerat să facem un proiect de restaurare. E o mare durere de cap. Trebuie să lucreze un institut întreg, specialişti pe care noi într-adevăr nu-i avem. Am găsit un băiat tânăr din Soroca, i-am dat toate documentele pe care le aveam. În doi ani a fost gata proiectul, doar că, în această iarnă, Ministerul Culturii ni l-a respins. M-am conformat, în aşteptarea timpurilor mai bune, dar uite că au ajuns şi la noi proiectele transfrontaliere la care avem acces. Am trecut două etape şi acum aşteptăm rezultatele. Citeste in continuare

Scriitorul Paul Goma, cel mai cunoscut dizident politic român din perioada ceauşistă, a anunţat pe jurnalul pe care îl ţine pe pagina sa de web, că se va întoarce în Basarabia. El este aşteptat la Chişinău pe 2 octombrie 2010, exact în ziua când va împlini 75 de ani.

Scriitorul a emigrat din România în 1977 împreună cu soţia şi fiul în Franţa, cerând azil politic. Chiar şi după căderea regimurilor comuniste în estul Europei, scriitorul a refuzat până acum să se întoarcă acasă, declamând că nu călătoreşte în ţări comuniste. Într-o luare de poziţie la postul de televiziune Realitatea TV, Goma a povestit: “Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit să mă vadă şi m-a poftit acasă. Chiar aşa mi-a zis: “dar viniţi acasă”. Şi eu am fost foarte impresionat. Am zis să mă mai gandesc dar deocamdata nu o să vin pentru că şi la voi, ca şi la noi, şi la Chişinau şi la Bucureşti, există comunişti. Şi atâta vreme cât există comunişti în guvern şi peste tot, eu nu am ce căuta în aceste ţări.”. Goma a refuzat de asemenea reîntoarcerea în România în 2006, la crearea comisiei Tismăneanu, sub acelaşi motiv. Citeste in continuare

Execuţii în masă, deportări şi expulzări. Acestea au fost atrocităţile regimului sovietic în Republica Moldova.

De la înfiinţarea în 1924 a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldova (RASSM) la stânga Nistrului, până la proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991, comunismul a făcut pe acest teritoriu circa un milion de victime.

La o populaţie de aproximativ două milioane la sfârşitul războiului, se poate spune că, în 67 de ani, jumătate dintre moldoveni au avut practic de suferit din cauza sistemului comunist. Unii au fost deportaţi în Gulag, alţii au fost condamnaţi politic, înfundând închisorile din republică sau fiind expulzaţi în România. Cea mai cumplită soartă au avut-o însă cei executaţi în masă, fără nicio judecată. Urma lor a fost pierdută pe vecie.

Xenofobia şi foametea

„O altă categorie de victime ţine de specificul comunismului de la noi, politica antisemită, susţinută prin ordine secrete de restricţie pentru evrei de a urma şcolile militare, de pildă, de promovare. Dacă înainte de război în Basarabia era concentrată jumătate din populaţia evreiască a României, adică 400.000 de persoane, după război, din cei 200.000 de evrei rămaşi, 100.000 au părăsit ţara, cei mai mulţi în anii ’70.

Neoprotestanţii reprezintă o altă categorie specifică de victime din Moldova, 50.000 dintre ei fiind deportaţi. „Părinţii Zinaidei Greceanîi (ex-premier comunist), de pildă, au fost deportaţi în Siberia pe criterii confesionale”. Populaţia germană din stânga Nistrului, totalizând 25.000 de suflete, a fost şi ea decimată prin deportarea în aprilie 1944, în Kazakstan.

La mijlocul anilor ’60, Hruşciov le-a permis celor care au supravieţuit să se întoarcă acasă, dar cei mai mulţi au părăsit Basarabia. La toate aceste categorii se adaugă victimele foametei din anii ’30, de la stânga Nistrului, şi a celei din 1946-1947 din toată republica. Un om din zece a murit atunci.

ISTORICI REZERVAŢI

„Nu repetăm greşelile Comisiei Tismăneanu”

Pentru că numărul estimativ al victimelor regimului comunist este foarte mare, istoricii basarabeni membri în Comisia Prezidenţială pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Totalitar Comunist sunt foarte rezervaţi în a avansa cifre definitive. „Nu vrem să repetăm greşelile Comisiei Tismăneanu, din România, care a fost foarte criticată tocmai pe estimările victimelor cu variaţii foarte mari”, spune Mihai Taşcă, secretarul comisiei. Citeste in continuare

Guvernul de la Bucuresti a decis, in sedinta de miercuri, acordarea unui ajutor umanitar Republicii Moldova constand in materiale de constructii necesare pentru constructia si refacerea unui numar de aproximativ 700 de case afectate de inundatii, a declarat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al Executivului. De asemenea, vor fi acordate materiale de constructii si pentru repararea altor aproximativ 100 de locuinte. Romania raspunde solicitarii de ajutor umanitar formulate de catre presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Ajutorul va fi pus la dispozitie, in cadrul Acordului interguvernamental semnat intre Romania si Republica Moldova, care prevede acordarea de catre Guvernul de la Bucuresti a unei sume de 100 de milioane de euro, pe parcursul a 4 ani. Prin Hotararea de Guvern adoptata miercuri, termenii acordului, care se limitau initial la cooperarea in domeniile infrastructurii de transport si invatamantului, vor fi largiti pentru a include si prevederi privind ajutorul umanitar, a precizat Ioana Muntean. Purtatorul de cuvant al Guvernului a mentionat ca achizitia materialelor de constructii destinate Republicii Moldova va fi facuta prin Bursa de Marfuri, fiind aplicat procedeul folosit deja pentru achizitia materialelor de constructii care sunt trimise in judetele afectate de inundatiile din Romania. De asemenea, Traian Basescu l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, in audienta pe Iurie Renita, ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Republicii Moldova in Romania, cu ocazia prezentarii scrisorilor de acreditare. Presedintele a reafirmat sprijinul de care se bucura Republica Moldova din partea Romaniei. Citeste in continuare

„Experimentul” a durat până în a doua jumătate a lui iulie 1941 când, odată cu instaurarea administraţiei româneşti în Chişinău, s-au întreprins măsuri pentru a identifica unele crime ale regimului sovietic, locurile de masacru în masă a oamenilor nevinovaţi. Cu toate că bolşevicii au încercat să distrugă orice urmă, documentele de arhivă arată că unul dintre aceste locuri a fost clădirea fostului Consulat italian din str. Viilor – actualul teritoriu al aşa-numitei estrade de vară din str. Alexe Mateevici, din imediata apropiere a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. În acel imobil NKVD-ul şi-a instalat sediul între 28 iunie 1940 şi iulie 1941. Publicăm mai jos spicuiri din rapoartele semnate de chestorul poliţiei şi şeful Biroului Siguranţei din Chişinău, informaţii redactate pe urme proaspete, din care desprindem primele mărturii documentare privind atrocităţile sovieticilor în Basarabia. Imaginile completează documentele. Un prim raport este datat cu 31 august 1941, celelalte completează şirul evenimentelor până la înhumarea creştinească a martirilor.

[...] „Chestura poliţiei municipiului Chişinău, Biroul Siguranţei, 31 august 1941: „Făcând informaţii şi cercetări pentru a se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roşii, am putut stabili în ziua de 30 august 1941 următoarele: În localul fostului Consulat Italian de pe str. Viilor în prezent ars complet [nu s-a păstrat nicio imagine a imobilului - n.n.], în partea din fund a curţii, în apropierea unui beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari, proaspete, în care se află îngropaţi mai mulţi oameni împuşcaţi în timpul retragerii din Chişinău a trupelor roşii. Citeste in continuare

Numeroşii fani ai lui Dinamo Bucureşti prezenţi pe stadionul Zimbru din Chişinău, la partida Olimpia-Dinamo, din cadrul Europa League, scor 0-2, au cântat „Basarabia pământ românesc” şi „jos comunismul”.

Astfel s-a adeverit anticipările scrise de JURNAL Sportiv şi Prosport România asupra faptului că basarabenii nu vor fi uitaţi de suporterii care vor sosi la Chişinău.

Suporterii aveau inscripţii pe tricouri Harta României, în care era integrată şi Basarabia. Fanii veniţi din România, dar şi mulţi alţii din Moldova s-au aliat cu românii şi i-au aplaudat şi susţinut în scandări.

Vezi pe JURNAL Sportiv, o colecţie foto cu suporterii lui Dinamo.

http://www.jurnal.md

La 12 iulie 2010 s-a produs la Chişinău o mare trădare. Curtea Constituţională a adoptat decizia prin care declară neconstituţional Decretul lui Mihai Ghimpu. “Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a încercat să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice. Acesta este argumentul principal, care a stat la baza deciziei”, a declarat Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale.
La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care declara 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si cerea Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Duma de Stat a Rusiei a condamnat decretul, intr-o declaratie votata in unanimitate, in care se spune ca este nu numai un act al unei campanii politice planificate, indreptata impotriva relatiilor ruso-moldovene, ci si o incercare directa de a denatura faptele istorice, de a revizui istoria mondiala si totodata de a justifica esecul politicii duse de puterea din Moldova’. Si la Chisinau, decretul a bulversat opinia publica si clasa politica, impartind-o in doua tabere – o parte care a sustinut si alta care a condamnat decretul presedintelui interimar.În cadrul şedinţei de la Curtea Constituţională Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că decretul său vorbeşte despre faptul că Republica Moldova este un stat suveran şi independent. „Noi cerem să ne fie respectată neutralitatea. Decretul a fost emis după 70 de ani, iar în acest timp pe teritoriul ţării noastre au fost trupe străine, de aceea am cerut Federaţiei Ruse să îşi retragă soldaţii şi armamentul”, a mai spus preşedintele. Citeste in continuare

Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

(Eroi au fost, eroi sunt încă! de Zorica Laţcu)

Sâmbătă, 17 iulie 2010, la sediul Asociaţiei Obşteşti „Memoria” de pe          strada Mihai Eminescu nr. 56, comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, Rep. Moldova, va avea loc comemorarea eroilor români care au căzut în luptele de apărare duse de diviziile 8, 13, 14 infanterie române (din componenţa Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Vărvăreni, Ghândeşti. Ziua comemorativă va începe la ora 12:00 cu o ceremonie religioasă de pomenire a ostaşilor. Astfel, va avea loc şi o expoziţie cu poze şi exponate din al doilea război mondial. Printre invitaţi se vor număra şi veteranii Armatei Române – martorii bătăliei de pe înălţimea „Bortoasa”. Comemorarea celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor aflate în ţară, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean.

Onoare, glorie şi veşnică pomenire ostaşilor căzuţi pentru reântregirea ţării.

România începe mâine, o dată cu deschiderea celor două noi consulate din Basarabia, o nouă etapă în politica sa externă.

Consulatele de la Bălţi şi Cahul marchează în mod direct interesul Bu­cureştiului de a acorda într-un ritm mai alert paşa­poarte româneşti cetăţenilor moldoveni care preferă spaţiul european influenţei ruseşti. Moscova se teme, aşa cum scria nu demult Nezavisimaia Gazeta, că în acest fel Republica Moldova va intra în UE „pe uşa din spate”, în vreme ce Duma de Stat a Federaţiei Ruse a cons­tatat cu amărăciune, la 15 ani de la înfii­ţarea Comunităţii Statelor Independente (CSI), că „influen­ţa Rusiei în statele limitrofe s-a redus semnificativ” şi că „vacuumul informaţional a fost umplut de resursele altor ţări”.

Pentru prima dată în ultimii 60 de ani, România are o stra­te­gie oficială clară faţă de spa­ţiul dintre Prut şi Nistru atunci când declară în Strategia Naţională de Apărare că „prin aderarea Republicii Moldova la spaţiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o naţiune” şi că tru­­­­­­­pele ruse staţionate în Transnis­tria „sunt o ameninţare” la adre­sa ţării. România a dat publicităţii Strategia Naţională de Apărare imediat după ce Germania i-a cerut Rusiei să-şi retragă militarii şi armamentul din regiunea transnistreană.

România încearcă să urmeze în această zonă tactica nemţilor, dublându-şi interesele politice cu politeţuri pragmatice faţă de Moscova. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat luna trecută, într-un interviu pentru România Liberă, că „prezen­ţa investitorilor ruşi în sectoarele strategice este foarte im­por­tantă”, că România este intere­sată să participe la conducta South Stream proiectată de Moscova pentru a duce gaz rusesc în Occident, sugerând în acelaşi timp că priveşte cu simpatie in­teresul investitorilor ruşi pentru noua centrală nucleară pe care vrea să o construiască România. Între timp, compania rusă Lukoil, în parteneriat cu americanii de la Vanco In­ter­na­tional, a primit dreptul de a explora două dintre perimetrele maritime câştigate de România la Haga în procesul cu Ucraina, iar şeful Gazprom, Alexei Miller, a amintit luna trecută că România i-a propus Rusiei o cooperare mai largă în domeniul energetic. Citeste in continuare

Imagini de la o nuntă din Basarabia….

Astăzi se împlinesc 61 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia. Cu acest prilej trist, în capitală, dar şi în mai multe localităţi din republică, sunt organizate mitinguri de comemorare a victimelor.

În dimineaţa zilei, la ora 8.00, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va fi inaugurată expoziţia comemorativă „Destine încarcerate”. Sunt expuse fotografii, scrisori ale deportaţilor, precum şi alte exponate de epocă. La ora 9.45, un miting de protest se va desfăşura la piatra comemorativă din faţa Gării din Chişinău.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ „IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Citeste in continuare

Cand publicatia bucuresteana Cotidianul a publicat o aproximare de studiu de “cost al reunificarii” cu Basarabia, a facut-o în mod simplistic si daunator Tarii. Cu presa rusa fiind singura care i-a cântat în struna acestui studiu, Cotidianul a gresit fatal, omitând din studiu poate cel mai valoros element al reunificarii: oamenii tarii.
Un caz de studiu în acest sens sunt inginerii români-basarabeni, care au inventat si construit cel mai puternic avion românesc al epocii, faimosul IAR-80.

Dupa cum ne informeaza domnul Ion Cernei de la publicatia chisinauneana Timpul, elaborarea unui avion de vânatoare de conceptie româneasca a început în anul 1937 cu inginerii Ion Grosu, Mircea Grosu-Viziru, Teodor Gârnet, Ion Cosereanu, Gheorghe Zota si Gheorghe Valner. Acestia proveneau din zonele basarabene Chisinau, Balti si Cetatea Alba. Ministrul Calinescu l-a însarcinat pe directorul Uzinelor de Aeronautica Româna (IAR), Elie Carafoli, ca sa le puna
la dispozitie celor sase ingineri facilitatile uzinelor. Fara laboratoare de aerodinamica si de proiectare si cu un buget infim, cei sase basarabeni s-au bazat pe cunostintele aerodinamice ale timpului si pe propriul geniu si au prezentat în numai 14 luni regelui Carol al II-lea si prim-ministrului, primul exemplar. Citeste in continuare

Va fi sau nu condamnat comunismul în R. Moldova?
28 iunie poate deveni un nou reper pentru democraţia moldovenească

Luni, 28 iunie, se împlinesc 70 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Basarabia, ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a protocolului adiţional secret. În istoriografia românească această dată se mai numeşte şi Raptul Basarabiei. În premieră, 28 iunie va fi comemorat la nivel oficial la Chişinău. Mai mult, ca un act de reparare istorică, parlamentul, începând cu ora 10.00, se va întruni în şedinţă extraordinară pentru a audia raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist. Citeste in continuare

Ziua de 28 iunie în Republica Moldova a fost declarată, prin decret prezidenţial, Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, a anunţat joi, 24 iunie, la un briefing de presă preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu.

Pe întreg teritoriul Moldovei drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, vor fi depuse flori la monumentele şi memorialele victimelor regimului totalitar comunist, toate autorităţile publice, organizaţiile şi intreprinderile vor renunţa la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă iar la ora 10.00 va fi ţinut un moment de reculegere, transmite Info-Prim Neo.

De asemenea, în toate instituţiile de învăţământ şi în taberele de odihnă va fi declarată ora memoriei. Un alt articol al decretului prezidenţial stipulează ca Primăria municipiului Chişinău va demara procedurile de amplasare în Piaţa Marii Adunări Naţionale a unui monument în memoria victimelor regimului comunist, iar până la edificarea acestuia, Primăria va amplasa pe 28 iunie o piatră comemorativă. Citeste in continuare

La 18 ani de la tragedia de la Bender, oraşul rămâne un spaţiu extrem de greu accesibil. Despre ce s-a întâmplat atunci, păstrăm doar imagini surprinse, de multe ori accidental, de către jurnalişti.

Unul dintre filmele documentare despre războiul separatist din Transnistria, surprinde realitatea acelor zile.

«Deportările s-au încheiat, dar liberi nu suntem nici astăzi»

Duminică, la Chişinău, în premieră după 1990, în mod public şi oficial au fost comemorate victimele deportărilor sovietice din Moldova, începând cu 22 aprilie1938 în Transnistria şi terminând cu 1 aprilie 1951 în Basarabia.

Dacă nu se întâmpla să moară Stalin, în 1953, nu se ştie dacă calvarul deportărilor s-ar fi încheiat aici, deşi, într-o formă sau alta, ele nu au încetat niciodată: 28 iunie 1940 a continuat cu 13 iunie 1941, a urmat foametea din 1946—1947, după care deportările din 6 iulie 1949 şi 1 aprilie 1951, urmate de desţelinirea Kazahstanului (1956) şi valorificarea (comsomolistă) a Siberiei (1982), ca să nu mai pomenim aici de operaţiunile militare «internaţionaliste» din Ungaria (1957), Cehoslovacia (1968), Afganistan (1979—1988). Deportările, ca şi actul ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940 (urmare a Pactului germano-sovietic Ribbentrop-Molotov), au fost nu doar tragedii de Ţară, ci şi de familii. În urma anexării Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către sovietici, României i s-au luat circa 15% din teritoriul naţional (44.422 km.p., şi 3 mil. 200 mii populaţie (Basarabia), plus 6 mii km. p. şi circa 500 mii persoane în Nordul Bucovinei).

3000 de vagoane pentru Basarabia

28 iunie punea începutul unei ere criminale fără precedent în spaţiul românesc de la est de Prut, după ce NKVD-ul sovietic experimentase deja în stânga Nistrului. Deşi numărul real al victimelor deportărilor staliniste rămâne încă unul aproximativ (accesul la dosarele deportărilor a fost doar parţial desigilat), Moldova de la est de Prut (inclusiv Transnistria) s-a ales în urma celor 4 valuri de deportări — 1938, 1941, 1949, 1951 cu circa 600.000 de deportaţi, în afara celor 300.000 omorâţi prin foamete Citeste in continuare