Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanti istorici europeni ai zilelor noastre, unul dintre putinii care a avut curajul in perioada ceausista sa le vorbeasca studentilor sai despre inrobirea Basarabiei de catre Rusia. Este cunoscut, in special, si ca autor al volumului „O istorie sincera a poporului roman.” “In atatea cazuri, pacatele de azi sunt pacatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru ca au fost ascunse, iar istoricii, de teama ca li se va reprosa lipsa de patriotism, au preferat sa taca”, sustine insusi Florin Constantiniu.”

Cu riscul de a fi mereu un intelectual incomod, la 20 de ani de la Revolutie, domnia sa ne indeamna sa cunoastem adevarul si sa iesim din periferia Europei printr-un proiect national de succes, ce ne-ar individualiza.

„Educatia civica romaneasca a basarabenilor revine intelectualilor din ambele tari”

- Stimate domnule Florin Constantiniu, cum apreciati actualele relatii dintre Romania si Republica Moldova?

- Intai de toate, nu ne cunoastem aproape deloc. Nici dvs. nu stiti exact ce se intampla in Romania, iar noi inca mai putin decat dvs. stim ce se intampla in Basarabia. Nu vi se pare ciudat ca, desi mereu declaram ca suntem frati, surori etc., nici intr-un chiosc din Bucuresti nu exista niciun ziar din RM? Atunci care sunt mijloacele pentru a ne pune la curent cu viata publica de peste Prut? Cred ca aceasta necunoastere reciproca se rasfrange profund negativ in raporturile noastre de a ne reuni frontierele.

- Ce initiative ati fi asteptat din partea ambelor state?

- Eu nu am incredere in initiativele de stat, pentru ca acestea sunt intotdeauna subordonate intereselor politice ale celor care detin puterea. De exemplu, actuala putere de la noi joaca aceasta comedie a devotamentului pentru unitatea nationala – sa-i avem pe basarabeni alaturi. In realitate, nici nu-i pasa de ei. E un mijloc de a castiga popularitate.

- Totusi, anual, Romania acorda fonduri substantiale pentru activitatea mai multor institutii din RM. Ce ar putea face mai mult de atat?

- Ceva trebuie facut, ca lumea de acolo sa creada in aceasta comedie politica. Nu este vorba de ce ar putea face mai mult. In ultima instanta, obiectivul nostru trebuie sa fie refacerea Romaniei Mari. Sa avem din nou teritoriile, care le-am pierdut in 1940, cu exceptia Cadrilaterului. Acolo e o problema deosebita, cea a Sudului Dobrogei. Dar, in privinta Basarabiei, Nordului Bucovinei si a tinutului Herta, convingerea mea este ca obiectivul romanilor din Statul Roman, a RM si Ucainei trebuie sa fie refacerea unitatii romanesti. Dovada cea mai buna ca actuala putere – chiar daca trimite bani acolo – nu a fost deloc interesata ca, in 2007, cand se putea renegocia Tratatul cu Ucraina, care i-a conferit acesteia inca din 1997, titlul de drept asupra pamanturilor romanesti anexate, pe care nu l-a avut niciodata (nici chiar URSS in unele privinte). Putea fi contestat. Romania daca ar fi mers la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, ar fi avut castig de cauza in problema aceasta. Actuala putere in 2007 nici nu si-a pus problema renegocierii tratatului in cauza sau sa anunte ca nu este de acord cu clauzele lui, chiar daca, desigur, Ucraina n-ar fi acceptat aceasta idee. Macar s-o fi pus.

„Sunt profund nemultumit de felul cum gestioneaza puterea relatia cu romanii de pretutindeni” Citeste in continuare

Sursa foto: jurnal.md

Unul din cei 54.618 de basarabeni înrolaţi în armata sovietică în toamna anului 1944, care au murit pe front, a fost Nicolae Severin, de 43 de ani, cel mai vârstnic recrut din Străşeni. A mers de bună voie la război, fiind conştient de pericolul care îi paşte familia odată cu revenirea „eliberatorilor”. A murit în primăvara a.1945, în luptele de la Königsberg, cu două zile înainte de căderea fortăreţei şi cu 32 de zile înainte de a se termina războiul.

Fiica lui Nicolae Severin, Tudora, spune că frica pentru viaţa familiei, alimentată de amintirile despre arestările, deportările, asasinările a peste 300 mii de români basarabeni în anul 1940-41, comportamentul ostil al „eliberatorilor” după venirea din 1944, l-au determinat pe tatăl ei să scrie cerere pentru a merge pe front, deşi avea vârstă trecută pentru mobilizare. Gospodar cu două case, pământuri, animale, crâşmă, el a simţit că doar aşa va putea salva viaţa soţiei şi a celor doi copii ai săi. „Dacă rămân, aceştia ne mântuie sau înfundăm Siberia, dacă merg pe front şi mor, macar voi veţi rămâne în viaţă”, au fost cuvintele spuse la despărţire şi rămase pentru toată viaţa în memoria familiei. Citeste in continuare

Sute de cetăţeni moldoveni au stat ore întregi la rând că să devină…români. La Autoritatea Naţională pentru Dobândirea Cetăţeniei din Bucureşti era lume, ca pe stadion.

Funcţionarii Autorităţii pentru Redobândirea Cetăţeniei lucrează doar o zi pe săptămână. Oamenii spun că trebuie să vină foarte devreme ca să prindă un loc bun.

Mulţi dintre moldovenii care vor să obţină cetăţenia, sunt nevoiţi să vină de mai multe ori pentru a completa dosarul pentru obținerea cetăţeniei. Citeste in continuare

Acte neştiute, conţinând detaliile represiunii sovietice şi ale unei sălbăticii care s-a prezentat pe sine însăşi ca “noua civilizaţie”, plus condiţiile indispensabile ale “revoluţiei de la Chişinău” îi permit astăzi istoricului basarabean Igor Caşu să vorbească, într-un interviu-repertoriu pentru EVZ, despre efectele cancerului totalitar.

CUM A ŞTERS UNIUNEA SOVIETICĂ LINIA DINTRE TORŢIONARI ŞI INOCENŢI

Vorbeaţi de “civilizatorii de la Răsărit”. Credeţi că ar putea exista o reacţie negativă a Rusiei, în faţa concluziilor Comisiei Cojocaru?
Rusia este vădit deranjată de tot ce se întâmplă în spaţiul post-sovietic în sensul emancipării statelor din regiune de tutela sa. Activitatea Comisiei de studiere a comunismului de la Chişinău nu este îndreptată împotriva Rusiei sau a ruşilor ca popor, ea se înscrie în suita unor eforturi făcute de o serie de organizaţii non-guvernamentale din Rusia – Memorial, Fundaţia Boris Elţîn, editura de stat ROSSPEN, Institutul de Istorie a Patriei din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei – de a scoate în vileag crimele şi încălcările flagrante ale drepturilor omului de către regimul comunist sovietic. Dacă unii percep activitatea comisiei noastre ca având un caracter anti-rus, acest lucru se întâmplă din cauza complexului menţionat mai sus.

Un alt argument al comisiei noastre este că noi nu împărtăşim ideea potrivit căreia au avut de suferit doar moldovenii români, iar cetăţenii de alte naţionalităţi, în special ruşii, ar fi „ocupanţi” şi „torţionari”. Noi nu vrem să etnicizăm suferinţa sau să externalizăm vina asupra unei sau altei comunităţi şi să-i facem pe alţii inocenţi sau eroi. Este adevărat că ruşii şi rusofonii au avut un statut privilegiat în cea mai mare parte a existenţei URSS, a RSSM în cazul nostru, dar este la fel de adevărat că alături de moldovenii români pe lista deportaţilor, morţilor de foamete, a celor care au luptat cu arma în mână în primii ani postbelici, a indezirabililor din perioada hruşciovistă şi a stagnării s-au regăsit şi ruşi, ucraineni, evrei, bulgari, găgăuzi. Citeste in continuare

În seara asta de joi, 11 martie, ca de obicei, fiind obosită rău de tot, mă îndreptam cu pas grăbit spre cămin. Unica mea dorinţă majoră fiind să mănânc. Apoi, tot vorbind cu un prieten prin sms-uri, mi-am amintit că văzusem un afiş pe care era anunţată o prezentare de film, tema fiind războiul din 1992 din Transnistria. Chiar mă intrigase. Eram curioasă să văd ce poate prezenta o organizaţie de barabeni referitor la tema conflictului transnistrean din primăvara lui ’92. Cei care au organizat evenimentul sunt ATRAG (Asociaţia Tinerilor Români din Afara Graniţelor), din Iaşi.
Am intrat, cu prietenul de care vorbeam, în sală printre ultimii. După ce salutasem câţiva basarabeni din cei 100 prezenţi am luat şi noi loc să vedem ce se va întâmpla: ne vom plictisi sau va fi ceva care nu mă va face să regret că n-am mers să mănânc.
La început, tânărul basarabean din zona transnistreană, Nicolae Mocanu, a făcut o scurtă prezentare a regiunii cu pricina, mai apoi s-au stins luminile şi s-a început. Citeste in continuare

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a participat luni, 25 ianuarie, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la ceremonia de depunere a jurământului de credinţă de către aproximativ 280 de persoane. Citeste in continuare

Pentru a face o mică introducere, voi  încerca în urmatorul text, să descriu sentimentele  care m-i le-a lăsăt oraşul lui Iosif Vulcan. Cu toate că am făcut un drum de aproximativ 1800 km, efortul a meritat. Stilul arhitectural al clădirilor din acest oraş (situat pe Crişul Repede) m-a lăsat cu gura căscată. Ochii imi fugeau peste nişte clădiri pe care istoria parcă le-ar fi uitat intentionat, pentru a mai uimi unii oameni.

Fiecare popor are valorile sale. Numai ca nu toate popoarele pastrează în memoria lor valorile. Noi, românii avem nişte valori care nu pot fi uitate, nişte valori care dacă le-am uita, nu am mai exista ca popor.
Citeste in continuare

Zeci de elevi si studenti din Basarabia care-si fac studiile in Bacau si un grup de bacauani s-au reunit zilele trecute in jurul statuii lui Mihai Eminescu din Parcul Cancicov pentru a comemora victimele evenimentelor din aprilie de la Chisinau. “Acum sase luni, sute de tineri au fost luati cu forta din strada. Nu aveau decât o singura vina, aceea de a-si dori dreptate, libertate si schimbare in bine. Astazi ne facem datoria crestineasca de a-i pomeni pe cei care si-au pierdut atunci viata sau integritatea fizica. Plecam capul in fata familiilor acestora. Cerem celor care ancheteaza evenimentele din aprilie sa-si faca datoria cu simt de raspundere, pentru ca aceia vinovati de suprimarea vietilor unor tineri, aflati abia la inceput de drum, sa dea socoteala”, a declarat Alexei Scrob, presedintele Grupului de Initiativa Basarabeana din Bacau. Citeste in continuare

Aproape o suta de studenti si elevi basarabeni care studiaza in Iasi, precum si mai multi tineri romani, au participat, miercuri seara, la un moment de reculegere in memoria sacrificiului facut de tinerii din Republica Moldova in timpul protestelor din luna aprilie de la Chisinau.

Tinerii basarabeni care invata in scoli si universitati din Iasi s-au adunat la ora 20.00 in fata Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, avand lumanari in maini, actiunea fiind organizata de Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor Tarii (ATRAG), transmite corespondentul MEDIAFAX. Citeste in continuare

Aproximativ 50 de studenţi basarabeni din centrul universitar Cluj au luat parte aseară la o acţiune de comemorare a evenimentele tragice care au avut loc pe parcursul lunii aprilie la Chişinău. Studenţii s-au adunat în jurul orei 20 în Piaţa Avram Iancu şi, pe parcursul a circa 40 de minute, au aprins lumînări şi au rememorat momentele din aprilie care au declanşat înlăturarea regimului lui Vladimir Voronin. Citeste in continuare

Citeste in continuare

Ceea ce vedeţi în poză este o scrisoare primită de o persoană pe care o cunosc. Este basarabean, iar scrisoarea este unul din ultimii paşi realizaţi înainte de a primi cetăţenia românească. Ultimul, ultimul îl va face atunci când va depune jurământul. A fost o cale lungă până la această scrisoare şi mult chin. Dacă nu greşesc a depus actele pentru a primi scrisoarea şi implicit cetăţenia română prin 2000. I-a fost greu. A făcut nopţi albe sub pereţii direcţiei pentru Cetăţenie din Bucureşti. A suportat frig, ploaie, vânt, foame, oameni nervoşi, cozi enorme… Toate pentru o hârtie.

Trecând prin acestea nici nu mai ai putere să te bucuri. S-a bucurat însă. Eu m-am cutremurat de această nedreptate: există români şi încă foarte mulţi, cărora nu le pasă sau nu le place de ce scrie în paşaport; şi sunt români care se luptă să li se scrie în actul de identitate că sunt români. Ironia sorţii.

Sursa: Cojocari Vitalie

La galeria Sigma a avut loc expozeul Eminescu – contemporanul nostru. Evenimentul organizat de Liga Studentilor Basarabeni din Bucuresti(G.I.), in colaborare cu anticariatul Sigma, a marcat 159 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu. Printre invitati s-au numarat domnii av. Mihai Nicolae, presedintele Institutului „Fratii Golescu pentru Romanii din Afara Granitelor”, ing. Ioan Vescan, a carui colectie a fost expusa si doamna Eugenia Guzun, realizator al emisiunii „Romani in lume” de la Radio Romania Actualitati.

De asemenea, au fost prezenti tineri de pe ambele maluri ale Prutului, ca semn al aceluiasi gand de cinstire a Luceafarului Mihai Eminescu. Citeste in continuare

Basarabenii care au paşapoarte româneşti cu domiciliul indicat în România vor trebui să meargă, duminică, să voteze candidaţii pentru Parlamentul României la locul de trai indicat în documentul românesc. Citeste in continuare

Acest film redă o parte din mesajele ce s-au afişat pe stadioanele de fotbal, în spirit de solidaritate cu românismul din Basarabia şi istoria comună ce leagă românii de pe cele două maluri ale Prutului.
Suporterii de fotbal, huliţi de mulţi datorită unei minorităţi violente, sunt printre singurii care încearcă să ia atitudine în problemele din jurul lor. Când mulţi cred că tinerilor nu le mai pasă de nimic altceva decât de noile modele de maşini şi celulare, iată că o parte dintre ei îşi amintesc despre istoria neamului românesc.

Traian Basescu, invitat, sat, Moldavanskoe, carti romanesti, identitate
Rezerva promovare
Traian Basescu a fost invitat de un sat de basarabeni din Caucazul de Nord, in Federatia Rusa, sa vina in vizita si sa aduca si carti in limba romana, costume si instrumente populare si un profesor de limba romana.

Intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Basescu, locuitorii satului Moldavanskoe din raionul Krimsk, tinutul Krasnodar, Federatia Rusa, spun ca localitatea este una din cele opt asezari de basarabeni din Caucazul de Nord si a fost infiintata de tarani moldoveni din gubernia Basarabia in anul 1873, iar in prezent are aproape 2.500 de locuitori, arata Romanian Global News. Citeste in continuare

“Va fi lege pana la sfarsitul anului. S-a incercat o imbunatatire a legislatiei prin ordonanta de urgenta, o crestere a vitezei acordarii de cetatenie pentru absolventi de licee si facultati in Romania, potrivit ziare.com.
Eu sper o precizare clara intr-o lege ca la terminarea studiilor in Romania ai dreptul la cetatenie care poate fi acordata la cerere sa fie rezolvata inainte de sfarsitul acestui an”, a precizat presedintele, citat de NewsIn.
Seful statului a adaugat ca sunt dificultati legate de cetatenii Republicii Moldova, in cazul carora, desi a crescut mult ritmul de acordare a cetateniei, acesta este inca nesatisfacator fata de numarul urias de solicitari.

Citeste in continuare

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) de la Bucureşti a făcut publică lista elevilor basarabeni care au fost admişi în clasa a IX-a de liceu în instituţiile din România.

Citeste in continuare