Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanti istorici europeni ai zilelor noastre, unul dintre putinii care a avut curajul in perioada ceausista sa le vorbeasca studentilor sai despre inrobirea Basarabiei de catre Rusia. Este cunoscut, in special, si ca autor al volumului „O istorie sincera a poporului roman.” “In atatea cazuri, pacatele de azi sunt pacatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru ca au fost ascunse, iar istoricii, de teama ca li se va reprosa lipsa de patriotism, au preferat sa taca”, sustine insusi Florin Constantiniu.”

Cu riscul de a fi mereu un intelectual incomod, la 20 de ani de la Revolutie, domnia sa ne indeamna sa cunoastem adevarul si sa iesim din periferia Europei printr-un proiect national de succes, ce ne-ar individualiza.

„Educatia civica romaneasca a basarabenilor revine intelectualilor din ambele tari”

- Stimate domnule Florin Constantiniu, cum apreciati actualele relatii dintre Romania si Republica Moldova?

- Intai de toate, nu ne cunoastem aproape deloc. Nici dvs. nu stiti exact ce se intampla in Romania, iar noi inca mai putin decat dvs. stim ce se intampla in Basarabia. Nu vi se pare ciudat ca, desi mereu declaram ca suntem frati, surori etc., nici intr-un chiosc din Bucuresti nu exista niciun ziar din RM? Atunci care sunt mijloacele pentru a ne pune la curent cu viata publica de peste Prut? Cred ca aceasta necunoastere reciproca se rasfrange profund negativ in raporturile noastre de a ne reuni frontierele.

- Ce initiative ati fi asteptat din partea ambelor state?

- Eu nu am incredere in initiativele de stat, pentru ca acestea sunt intotdeauna subordonate intereselor politice ale celor care detin puterea. De exemplu, actuala putere de la noi joaca aceasta comedie a devotamentului pentru unitatea nationala – sa-i avem pe basarabeni alaturi. In realitate, nici nu-i pasa de ei. E un mijloc de a castiga popularitate.

- Totusi, anual, Romania acorda fonduri substantiale pentru activitatea mai multor institutii din RM. Ce ar putea face mai mult de atat?

- Ceva trebuie facut, ca lumea de acolo sa creada in aceasta comedie politica. Nu este vorba de ce ar putea face mai mult. In ultima instanta, obiectivul nostru trebuie sa fie refacerea Romaniei Mari. Sa avem din nou teritoriile, care le-am pierdut in 1940, cu exceptia Cadrilaterului. Acolo e o problema deosebita, cea a Sudului Dobrogei. Dar, in privinta Basarabiei, Nordului Bucovinei si a tinutului Herta, convingerea mea este ca obiectivul romanilor din Statul Roman, a RM si Ucainei trebuie sa fie refacerea unitatii romanesti. Dovada cea mai buna ca actuala putere – chiar daca trimite bani acolo – nu a fost deloc interesata ca, in 2007, cand se putea renegocia Tratatul cu Ucraina, care i-a conferit acesteia inca din 1997, titlul de drept asupra pamanturilor romanesti anexate, pe care nu l-a avut niciodata (nici chiar URSS in unele privinte). Putea fi contestat. Romania daca ar fi mers la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, ar fi avut castig de cauza in problema aceasta. Actuala putere in 2007 nici nu si-a pus problema renegocierii tratatului in cauza sau sa anunte ca nu este de acord cu clauzele lui, chiar daca, desigur, Ucraina n-ar fi acceptat aceasta idee. Macar s-o fi pus.

„Sunt profund nemultumit de felul cum gestioneaza puterea relatia cu romanii de pretutindeni” Citeste in continuare

Începând cu anul viitor, românii de pe cele două maluri ale Prutului vor sărbători împreună Ziua Limbii Române pe data de 31 august – zi în care, în 1989, Republica Moldova a trecut la grafia latină şi a proclamat limba română ca limbă de stat. Anunţul a fost făcut ieri de ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca.

Republica Moldova a sărbătorit ieri cea de-a 21-a aniversare de la proclamarea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină. Deşi s-a sperat că, odată cu creşterea unei noi generaţii, problema lingvistică va dispărea de la sine, realitatea arată altceva. Efectul propagandei duse de guvernările pro-ruse de până acum ale Republicii Moldova se face vizibil. În Constituţia Republicii Moldova scrie că limba oficială a statului este „limba moldovenească”, iar unii cetăţeni încă mai cred că limbile română şi „moldovenească” sunt diferite. Şi au argumente: „Deoarece sunt moldoveancă – limba e moldovenească! (…) Dacă e Moldova – limba e moldovenească, în Rusia – e limba rusă, în Bulgaria – e bulgărească, în România – e limba română”. Cu regret, din cauza încăpăţânării unor părinţi care se împotrivesc adevărului ştiinţific au de suferit copiii. Aceştia spun că la şcoală învaţă în limba română, dar acasă se înţeleg cu mama „…pe limba moldovenească”.

Până şi comuniştii moldoveni, cei mai vehemenţi duşmani ai limbii române, au recunoscut că româna şi „moldoveneasca” sunt identice. Viziunile liderilor coaliţiei de guvernare de la Chişinău în ceea ce priveşte soluţionarea problemei lingvistice la nivel constituţional sunt însă diferite. Citeste in continuare

“Dorim urgentarea decretarii limbii romane ca limba de stat in Republica Moldova”. Aceasta este rugamintea Comunitatilor Romanesti din Ucraina, adresata presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, in cadrul intrevederii cu membrii Consiliului Director al Forumului Democratic al Romanilor din Moldova, transmite Unimedia.md. Presedintele Senatului Comunitatii Romanesti din Ucraina, Vasile Tariteanu, a declarat ca “unele societati din Cernauti, dirijate de comunisti, incearca sa introduca limba moldoveneasca in scoli, ca limba de stat”. Adresarea oficiala vine din numele celor peste doua sute de mii de romani din regiunea Cernauti, care sustin ca ceea ce se stipuleaza in Constitutie, “este un neadevar stiintific”. La randul sau, presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat ca astfel de hotarari se adopta numai in cadrul Parlamentului, si nu de unul singur, prin emiterea unui decret. Totodata, el a mentionat ca in Moldova exista moldoveni care vorbesc limba romana, iar limba moldoveneasca nu o vorbeste nimeni. El a explicat ca conducerea ar trebui sa se ocupe de ridicarea nivelului de viata a cetatenilor, astfel ca acestia sa nu poata fi manipulati de politicieni, iar disputelor pe marginea temei roman-moldovean sa se puna punct. Fostul ministru al Culturii, Ion Ungureanu, este de parerea ca nu mai este loc pentru discutii, odata ce in cadrul Marii Adunari Nationale din 1989 s-a citit Declaratia, care stipula ca “suntem romani si limba e romana”. Citeste in continuare

Prima carte editată în grafia latină a fost un abecedar pentru copii care s-a numit „DE CE si ABC pentru băieţi isteţi şi fetiţe cu cosiţe”, autori Valentina Lungu si Sergiu Puică. Cartea a văzut lumina tiparului în luna iunie 1989 într-un tiraj de 10 mii de exemplare care s-au vândut în prima zi „ca pâinea caldă”, a declarat pentru Info-Prim Neo Anatol Vidraşcu, director general al Grupului Editorial Litera.

Anatol Vidraşcu spune că atunci era o sete mare de carte, însă abecedarul a fost procurat în mare parte de intelectualitate, parţial de persoane mai în vârstă, pentru că doar aceste categorii erau pregătite pentru trecerea la grafia latină, restul populaţiei „s-a trezit peste noapte analfabetă”.

Directorul „Litera” afirmă că nu a întâmpinat probleme la editarea cărţii, chiar dacă ea a fost editată înainte de adoptarea legii privind trecerea la grafia latină. „Am întâlnit oameni înţelepţi care ne-au ajutat să edităm cartea. Este vorba despre tipografia Universul, care a primit această comandă chiar dacă nu avea nicio garanţie că o vom plăti, că va fi vândută şi neavând nici garanţii juridice”, a spus Anatol Vidraşcu.

După apariţia primei cărţi, Grupul Editorial Litera a editat un calendar cu icoane vechi moldoveneşti. „Oamenii decupau aceste calendare, apoi le încleiau pe scânduri şi în acest fel făceau icoane pentru casele lor”, spune Vidraşcu. Citeste in continuare

„Limba română luptă şi trăieşte, o iubim şi ea ne iubeşte”, a declarat directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), Maria Roibu, solicitată de info-Prim Neo să spună cum se simte limba română de ziua ei în strânsorile regimului secesionist din regiunea transnistreană. „Copiii liceului, dar şi profesorii, dar şi părinţii, sunt cei care stau la staja limbii şi a grafiei latine pe tot parcursul anului, de aceea îi vom aduce onorurile cuvenite şi de ziua ei – cu recitaluri de poezie frumoasă, cu muzică şi dans popular”, a spus Maria Roibu.

Directoarea liceului „Evrica” din Râbniţa, Eugenia Halus spune că elevii instituţiei „simt şi cunosc foarte bine, poate mai bine decât semenii lor din dreapta Nistrului, valoarea adevărată a limbii române pentru viaţa lor, pentru soarta ţării în ansamblu. Şi noi, la Râbniţa o vom cânta, o vom recita, o vom legăna, ca pe un copil al nostru mereu dulce şi curat, dar şi ca pe un părinte al nostru trecut prin vitregiile vremilor – limba română”.

Şi la liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol limba română este venerată de ziua ei. „Sperăm că limbii române îi place la noi nu doar pentru îi aducem omagii de ziua ei în fiecare an, dar şi pentru că elevii şi profesorii noştri ştiu s-o ocrotească în fiecare zi de hulă, de vorbe de ocară, de cuvinte necenzurate, de rusisme. Noi creştem patrioţi convinşi, intelectuali adevăraţi care cunosc mai multe limbi şi ştiu să le vorbească separat, nu pe toate împreună”, a afirmat directorul adjunct al liceului Alexei Mocreac. Citeste in continuare

În oraşul Străşeni a fost dezvelit astăzi bustul regretatului poet Grigore Vieru. La eveniment au participat soţia regretatului poet, Raisa Vieru, fiul acestuia, deputatul Călin Vieru, primarul municipiului Iaşi, Constantin Simirad, numeroşi oaspeţi şi locuitori ai raionului.

Prezent la manifestare, premierul Vlad Filat a menţionat că în acest an s-a revenit la normalitate şi în R. Moldova sărbătorile naţionale se organizează în plină măsură, deschis şi în libertate.

„Să începem a merge înainte cu capul sus şi mândri. Pentru că temelia mişcării noastre înainte a fost pusă de asemenea oameni ca Grigore Vieru. Poetul ne-a învăţat cum trebuie să ne iubim mama, limba şi ţara”, a menţionat Vlad Filat.

timpul.md

Cu această urare s-au salutat ieri participanţii la manifestările prilejuite de Sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”. Pentru prima dată după un deceniu de comunism Limba Română s-a simţit, cu adevărat, la ea acasă.

Chiar dacă a turnat cu găleata, ieri, chişinăuienii au venit cu mic, cu mare la sărbătoare.
„Să trăiţi, să-nfloriţi, în română să vorbiţi” – aceasta le-a urat cetăţenilor prezenţi în Grădina Publică „Ştefan cel Mare” preşedintele interimar Mihai Ghimpu. La rândul său, premierul Vlad Filat le-a comunicat o veste care a generat entuziasmul asistenţei: „Faptul că în Constituţie avem scris „limba moldovenească” este doar o problemă tehnică pe care o vom repara foarte curând”.

Marian Lupu, preşedintele PDM, a reiterat parantezele, spunând că „limba moldovenească (română) sau limba română (moldovenească) este unica soluţie politică inteligentă pentru a atinge o armonie în societatea moldovenească”. El a fost contrazis de către scriitorul Nicolae Dabija, care a solicitat conducerii R. Moldova să aducă legislaţia lingvistică şi art. 13 din Constituţie în corespundere cu Declaraţia de Independenţă, unde e consemnat faptul că limba de stat a R. Moldova este limba română. Citeste in continuare

Diplomatul român, Gabriel Grecu, a fost arestat şi expulzat de către serviciile secrete ruseşti, sub acuzaţia de spionaj. Operaţiunea nu a fost una ferită de ochii lumii, ca în alte cazuri similare, ci a beneficiat de o întreagă acoperire în mass-media rusească. Multe din ipotezele legate de acest caz leagă scandalul de interesele din spaţiul pruto-nistrean, spaţiu disputat de-a lungul istoriei de cele două state.
Citeste in continuare

Spune-mi ce vorbești, ca să-ți spun cine ești.
De cind Ghimpu le-a spus moldovenilor ca ar trebui pus capat fictiunii existentei unei limbi moldovenesti, iar Basescu a anuntat ca vrea sa le dea pasapoarte romanesti tuturor moldovenilor care o doresc, se pare ca multi din moldovenii – in special tinerii – care traiesc in Romania au inceput sa isi puna – nu intotdeauna in mod explicit – chestiunea identitatii lor. Discutind cu multi din moldovenii care lucreaza in Romania pe litoralul Marii Negre, in special aici pe linga Mangalia, unde stau de citeva saptamini, in satul Vama Veche, sat turistic, cu multe restaurante, in care lucreaza sumedenie de chelneri moldoveni, am tot incercat sa aflu ce se considera ei.
Citeste in continuare

” L-am întrebat odată pe tatăl meu: dacă prin 1927 spuneai că eşti român, era ceva extraordinar? Nu, mi-a răspuns el. Era normal. Şi acum ar trebui să fie aşa. Tatăl meu nu are niciun document semnat prin care ar fi refuzat cetăţenia română şi nici buneii mei; de jure, noi suntem cetăţeni români.”

Îi spune Nicolae Bulat. De 20 de ani este directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie, ghidul şi sufletul Cetăţii Soroca. Absolvent al facultăţii de limbi moderne, a devenit unul dintre cei mai mari cunoscători ai istoriei regiunii Soroca, fiind şi autor de cărţi. Numele său se regăseşte în lista cu primii o mie de intelectuali din Europa, elaborată de Centrul Internaţional de Biografii Cambridge. Este cavaler al Ordinului «Steaua României».

— De câţiva ani lucraţi la un proiect de restaurare a cetăţii. Despre ce este vorba?

— Am vizitat America de 3 ori, în cadrul unor proiecte diverse. Aşa am stabilit relaţii de colaborare cu Ambasada SUA din Chişinău. Odată, ambasadorul mi-a zis că ambasada ar dori să ajute cetatea, dar e nevoie de un proiect. Pentru că suma nu era foarte mare, m-am gândit la un lucru mai pământesc. Beciurile fuseseră afectate în urma reparaţiilor sovietice din 1970 şi am decis că este nevoie de hidroizolarea lor. Două beciuri au fost stricate complet de sovietici, le-au tencuit cu ciment, iar în consecinţă ele nu respiră, apa care se formează stă între ciment şi piatră. Într-un cuvânt, ele se distrug. Ministerul Culturii, când am propus ideea, ne-a sugerat să facem un proiect de restaurare. E o mare durere de cap. Trebuie să lucreze un institut întreg, specialişti pe care noi într-adevăr nu-i avem. Am găsit un băiat tânăr din Soroca, i-am dat toate documentele pe care le aveam. În doi ani a fost gata proiectul, doar că, în această iarnă, Ministerul Culturii ni l-a respins. M-am conformat, în aşteptarea timpurilor mai bune, dar uite că au ajuns şi la noi proiectele transfrontaliere la care avem acces. Am trecut două etape şi acum aşteptăm rezultatele. Citeste in continuare